Pietele internationale se aşteaptă în mod unanim la o apreciere a dolarului în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, în ciuda intenţiei anunţate a republicanului de a devaloriza moneda americană,  iBanFirst estimând că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani.

Un dolar american mai puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ prin ieftinirea exportului de bunuri pentru cumpărătorii străini, dar şi dezavantaje prin creşterea costurilor de import de bunuri şi servicii evaluate în dolari, comentează Alin Latu, Country Manager iBanFirst România şi Ungaria.

„Suntem de părere, la fel ca majoritatea pieţei, că o preşedinţie Trump ar aduce beneficii dolarului. Estimăm că indicele dolarului ar putea creşte cu 10% pe o perioadă de cinci ani, consolidând astfel valoarea monedei americane în comparaţie cu principalele sale valute concurente. Şi în cazul unei victorii a Kamalei Harris, dolarul ar trebui să se menţină puternic, deşi într-o măsură mai mică decât sub o administraţie Trump, unde se anticipează politici care ar putea genera o supraperformanţă economică a SUA în comparaţie cu restul lumii”, afirmă Alin Latu.

Taxele vamale reprezintă fundamentul gândirii economice a lui Donald Trump şi al abordării sale tranzacţionale în afacerile internaţionale. Iar atât teoria economică, cat şi experienţa practică arată că taxele vamale tind să conducă la aprecierea monedei. Pe frontul importurilor, există două elemente cheie care pot contribui la întărirea dolarului în acest an şi în 2025.

Studiile arată că, pentru a contracara inflaţia importată, băncile centrale trebuie să majoreze ratele dobânzilor. Cu toate acestea, în cazul Rezervei Federale a SUA (Fed), un astfel de pas pare puţin probabil în viitorul apropiat, deoarece instituţia se pregăteşte să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzilor.

Un alt factor care contribuie la creşterea dolarului american este impactul taxelor vamale. Acestea reduc volumul importurilor americane, ceea ce diminuează cererea de valute străine comparativ cu dolarul. Această dinamică ar putea deveni evidentă încă de anul viitor, în condiţiile în care politicile protecţioniste vor fi implementate.

Analiza iBanFirst subliniază că, în prezent, mărfurile sunt cotate în dolari americani, comerţul mondial este facturat în această monedă, iar lanţurile globale de aprovizionare sunt finanţate în USD. Lumea doreşte şi are nevoie de dolar, iar acest lucru explică existenţa pieţelor offshore masive pentru titlurile de valoare în dolari americani, cunoscute sub numele de eurodolari

Toate eforturile de a diminua influenţa dolarului pe scena globală au eşuat până în prezent, spune Alin Latu. Un exemplu notabil este moneda euro, care, la lansare, îşi propusese să concureze cu dolarul. Însă, în ciuda acestor ambiţii, euro nu a reuşit să devină un rival semnificativ. ”De fapt, în loc de o de-dolarizare a lumii, observăm o de-euroizare, manifestată prin scăderea ponderii euro în schimburile internaţionale, conform celor mai recente date Swift. Aşadar, dolarul rămâne la putere şi nu dă semne de slăbiciune”.

Un dolar puternic poate aduce beneficii companiilor româneşti de comerţ, în special prin creşterea competitivităţii exporturilor. În contextul unui dolar în apreciere, leul românesc tinde să se deprecieze, ceea ce face ca produsele şi serviciile româneşti să fie mai ieftine pentru cumpărătorii străini. Această ajustare a cursului de schimb poate stimula cererea pentru exporturile româneşti, oferind o oportunitate de creştere a veniturilor şi extindere pe pieţele internaţionale. De asemenea, companiile care operează tranzacţii denominate în dolari pot beneficia de condiţii de schimb valutar mai avantajoase, sporindu-şi astfel profitabilitatea.

Pe de altă parte, un dolar mai puternic poate crea provocări pentru companiile româneşti, mai ales pentru cele care depind de importurile de bunuri şi servicii evaluate în dolari. Creşterea valorii dolarului face ca aceste importuri să devină mai costisitoare, ceea ce va mări cheltuielile operaţionale. Această majorare a costurilor poate reduce marjele de profit, în special pentru companiile care nu pot transfera aceste costuri suplimentare către consumatori. În plus, creşterea costurilor de import poate diminua competitivitatea şi potenţialul de creştere al firmelor care depind de lanţurile internaţionale de aprovizionare.