La ordinul direct al lui Putin, Rusia a naţionalizat active foarte înde­păr­tate de gaze naturale ale OMV. Pare un pas logic având în vedere că grupul austriac s-a angajat să nu mai investească în Rusia după ce aceasta a ata­cat Ucraina. Văzută din altă perspectivă, muta­rea făcută de Moscova pare mai degrabă un schimb. Raiffeisen Bank International chiar a făcut un schimb cu Oleg Deripaska prin care oli­garhul rus se alege cu o sumă de ruble echi­valentă cu 1,5 miliarde de euro, iar grupul ban­car austriac primeşte de la acesta participaţia sa de 28% la Strabag, una dintre cele mai mari companii de construcţii din Europa.

Compania este austriacă. Tranzacţia, care, după cum scrie Financial Times, ocoleşte sancţi­unile occidentale impuse Rusiei, va trebui aprobată de guvernul rus. Principalii acţio­nari ai Strabag sunt UNIQA/Raiffeisen cu o par­ticipaţie de aprope 30%, familia Haselsteiner cu 28% şi o companie a lui Deripaska cu acel pachet de 28% din ac­ţiuni urmărit de Raiffeisen. În tot acest timp, Austria, prin OMV, continuă să importe gaze ruseşti, din care vinde şi vecinilor.

Aceste lucruri arată cât de com­plexe şi strânse sunt legăturile celei mai puternice economii din Europa Centrală cu Rusia. De fapt, din cauza unor astfel de legături guvernul de la Kiev a pus Raiffeisen pe lista nea­gră a companiilor care sponsorizează agre­siu­nile militare ale Rusiei din Ucraina. Acest titlu are mai degrabă efect defăimător decât legal. Dar Austria a reacţionat, spun mai multe surse diplomatice europene, blocând cel mai recent pachet de sancţi­uni al UE (al 12-lea de pâ­nă acum) contra Mosco­vei. Di­plo­maţii austrieci au expli­cat atunci că nu se opun pachetu­lui de măsuri ci vor să verifice aspectele legale.

Însă Viena a cedat doar după ce Kievul s-a retras de pe poziţii, acceptând în schimb să lase autorităţile ucrainene să ţină banca austriacă sub presiune în privinţa afacerilor din Rusia, notează EUobserver. Tot EUobserver a scris că blocajul a fost făcut de bancherii austrieci şi că acesta reprezintă o formă de „şantaj“ asupra Ucrainei. Cât de importantă este Rusia pentru Raiffeisen o arată rezultatele financiare. Pro­fitul pe această piaţă i s-a triplat în primul tri­mestru. Anul acesta, operaţiunile ruseşti i-au adus jumătate din profitul total.

Aceasta în condiţiile în care, spun surse cita­te de Reuters, Banca Centrală Europeană face presiuni asupra băncii să renunţe la opera­ţiunile ruse. Referitor la tranzacţia cu partici­paţia de 28% a lui Deripaska la Strabag, Raiffeisen o eti­chetează ca pe o măsură de re­du­cere a expu­ne­rii la Rusia. Participaţia este vândută de Raspe­ria Trading Limited, com­panie aparţinând omului de afaceri rus. El ar primi în schimb cash. Deripaska a fost unul dintre puţinii oli­garhi din Rusia care au criticat public războiul contra Ucrainei în fazele de început – deşi in­di­rect, aminteşte FT. Cu toate acestea, pe măsură ce reprimarea in­ternă a disidenţei de către Putin a crescut în for­ţă, Deripaska a devenit mai puţin gălăgios. Într-un interviu acordat FT, în septem­brie, el a spus că sancţiunile europene împotriva Rusiei eşuează în atingerea obiectivelor lor. Mi­li­ar­darul are de multă vreme legături puternice de afaceri în Austria. Un aliat esenţial în această ţară este Siegfried „Sigi“ Wolf, care a fost pre­şedintele Russian Machines, conglomeratul de inginerie al lui Deripaska.

Wolf a fost, de asemenea, membru al consi­liului de administraţie al Strabag şi al subsidia­rei europene a băncii ruse Sberbank, care avea se­diul la Viena. Wolf a fost şi un critic puternic al sancţiunilor europene împotriva companiilor ruseşti. El i-a scris o scrisoare personală lui Putin în aprilie, oferindu-se să-şi folosească ex­perien­ţa ca membru al consiliului de suprave­ghere al Grupului Porsche pentru a ajuta la reconstrui­rea industriei auto din Rusia, dacă guvernul îi va acorda un împrumut suficient de mare.

Acum, investiţiile şi operaţiunile companiilor austriece, sau ale oricăror altor companii occidentale, în Rusia nu mai sunt sigure. Putin a anunţat că niciun acord corporate de până acum nu mai este valid. Rezultatul este un val de exproprieri, confiscări şi naţionalizări ale activelor companiilor vestice. Spre exemplu, statul rus a preluat controlul operaţiunilor cu gaze ale importatorilor Fortum şi Uniper în aprilie. Apoi au fost confiscate activele Danone şi Carlsberg.

Cum în vară încă funcţionau mai mult de jumătate din afacerile din Rusia ale companiilor europene active înainte de război, potrivit calculelor Kyiv School of Economics, este de aşteptat ca valul să se mărească. Acesta este contextul în care Putin a ordonat naţionalizarea activelor de mai multe miliarde de euro pe care OMV, dar şi grupul german BASF, le aveau în proiectele de extragere a gazelor naturale Yuzhno-Russkoye şi Achimov din zona arctică a Rusiei. Pentru OMV, înainte de război Rusia era o regiune de bază pentru segmentul Explorare & Producţie. Dar în primăvara anului trecut a anunţat că a decis să nu mai investească acolo.

După cum sugerează incendiile şi exploziile repetate care au lovit în ultimii ani infrastructura internă de gaze a Rusiei, neglijată în favoarea construirii gazoductelor prin care Gazprom a înconjurat Europa, Moscova ar fi avut nevoie de capital străin. Acesta este acum blocat. În consecinţă, Rusia face acum ce vrea cu activele companiilor străine. Dar nici aşa pentru OMV afacerile cu Rusia nu s-au transformat într-o tragedie. Austria este înecată cu gaze naturale ruse, ceea ce permite acestui client tradiţional al Gazprom să-şi mărească exporturile de energie către statele vecine, scrie Bloomberg.

Austria este un centru de distribuţie al gazelor ruse de o jumătate de secol, cu conductele şi depozitele gândite în aşa fel încât să permită livrări către Ungaria, Germania, Italia şi Slovenia. OMV încă mai are cu Gazprom un contract pe termen lung, până în 2040, care obligă compania să cumpere gazele care ajung la graniţele Austriei. În vară, CEO-ul companiei austriece Alfred Stern a declarat într-un interviu pentru FT că OMV va continua să se aprovizioneze de la Gazprom cu cea mai mare parte a gazelor de care are nevoie pentru această iarnă, deşi are contracte şi cu alţi furnizori.

El a precizat că OMV nu are nicio intenţie de a renunţa la acordul cu Gazprom. OMV aduce 30% din gazele consumate în Austria. Problemele majore în relaţia energetică a Austriei cu Rusia ar fi faptul că gazoductul care-i aduce gaze ruse trece prin Ucraina şi perspectiva creşterii preţurilor. Stern a mai spus în interviul pentru FT că gazele naturale din Marea Neagră ale României vor face din OMV unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa.