Proiectul intitulat "Explorare prin plimbare - O serie de trasee prin care vei redecoperi Bucureştiul" este susţinut de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) şi asociaţiile "Bucureştiul meu drag", Make a Point şi Zeppelin, care susţin candidatura Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021.

"Bucureşti - 2021, traseu cultural pietonal" este programat în zilele de vineri 26 iunie, 3 şi 10 iulie, de la ora 19.00, fiind oferit de ARCEN.

"Poveştile Bucureştilor sunt scrise pe fiecare clădire pe lângă care trecem, pe fiecare pod pe care îl traversăm şi la fiecare colţ de stradă. Istoriile ne sunt şoptite de la primul han din Bucureşti la primul samsar, de la negustorul-filosof, la cârciumarul cusurgiu, de la nimfele dâmboviţene, la demoazelele de pension, de la Pârcălabul Andronache la Ilie Geambaşul, din Mahalaua Bălăceanului în Mahalaua Potcovari. Fie că eşti calic, paharnic, mămăligar, comis-voiajor, zăbunar, tinichigiu, cărămidar sau corporatist, Bucureştii îţi rezervă o pagină în povestea care se scrie chiar acum, sub ochii noştri", se arată în prezentarea traseului.

Asociaţia "Bucureştiul meu drag" oferă tururi ale zonelor Foişorul de Foc - Avrig, Politehnica - Basarab, Mănăstirea Chiajna, Cartierul Bazilescu, sâmbăta, pe 20 şi 27 iunie, precum şi pe 4 şi 11 iulie. Sâmbătă, între orele 18.45 şi 20.45, va putea fi explorată zona Foişorul de Foc - Avrig.

"O excursie dedicată zonei vechi a Bucureştiului, cu arhitectura de sfârşit de secol XIX şi început de XX, cu multe case şi biserici vechi. De la Hanul Gabroveni, trecem pe lângă monumentul Lupoaicei, iar prin pasajul Latin ajungem la Kilometrul zero şi la Biserica Sf. Gheorghe. Prin Colţei ieşim în Carol, dăm de mâncare porumbeilor din scuarul Rosetti şi ajungem la Biserica Armenească. Prin Spătarului ajungem la Casa Melik (Muzeul Theodor Pallady), una dintre cele mai vechi şi frumoase case din Bucureşti. Prin Popa Petre ajungem pe strada 10 mese, care ne scoate la Foişorul de Foc. Aici suntem aşteptaţi să vedem apusul peste Bucureşti. Bulevardul Ferninand ne duce până la metroul Iancului", se arată în prezentarea traseului.

În sâmbăta următoare, pe 27 iunie, vine rândul zonei Politehnică - Basarab. Excursia este dedicată zonei industriale Cotroceni-Regie-Basarab (Centrala Grozăveşti, Regia Tutunului, Fabrica de bere Griviţa, gara Basarab). "De la Hanul Gabroveni vom tăia Centrul Vechi pe Şepcari, pe lângă Hanul lui Manuc, şi vom ajunge la staţia de metrou Unirii 1. Coborâm la Politehnică, trecem pe lânga statuia Leu şi fosta gară regală şi coborâm pe şoseaua Grozăveşti spre Dâmboviţa. Ajungem la CET Grozăveşti, care are peste 100 de ani, datând de pe vremea primarului Emanuel Pache Protopopescu. Lăsăm în dreapta biserica Cărămidarii de Sus şi o luăm pe sub podul Basarab, pe lângă turnul de apă al Regiei Tutunului şi fosta fabrică de bere Griviţa. Trecem liniile de cale ferată pe la Gara Basarab. Urcăm în blocul de lângă pasaj şi admirăm Bucureştiul de sus. Trecem prin trotuarul rulant de la gara Basarab la Gara de Nord", se arată în descierea plimbării.

Pe 4 iulie, între orele 16.00 şi 20.45, se vizitează Mănăstirea Chiajna, monument "bântuit" şi mai greu accesibil. "De la Hanul Gabroveni vom tăia Centrul Vechi pe Şepcari, pe lângă Hanul lui Manuc, şi vom ajunge la staţia de metrou Unirii 1. Coborâm la staţia de metrou Basarab şi luăm trenul de Craiova R9005 de la ora 17.28. Străbatem triajul Bucureştiului, oprim în halta Bucureşti Basarab, la staţia Bucureştii Noi, şi ajungem în gara Chiajna. Facem o poză de grup în faţa gării şi o luăm spre sud pe Drumul la Chiajna, ocolim Giuleşti Sârbi şi ajungem la Mânăstirea Chiajna, unde stareţul Atanasie ne va povesti despre viitorul ei. Ne întoarcem pe drumul Săbăreni spre tramvai", potrivit descrierii vizitei.

Pe 11 iulie, între orele 18.45 - 20.45 , excursia este dedicată cartierului Bazilescu sau satelor înglobate în Bucureştiul anilor '50, cu arhitectură sovietică. "De la Hanul Gabroveni vom tăia Centrul Vechi pe Şepcari, pe lângă Hanul lui Manuc, şi vom ajunge la staţia de metrou Unirii 1. Luăm metroul până la Basarab, de unde schimbăm peronul pe Magistrala 4 şi mergem până la Jiului. Trecem pe lângă Teatrul Masca, strada Pieţei şi strada Olteniei. Drumul ne duce în spatele parcului Bazilescu. Dăm ocol teatrului de vară şi îl străbatem spre biserica cu acelaşi nume. O luăm pe Fabrica de Cărămidă şi ieşim la lacul Griviţa. Ne întoarcem pe Elocinţei şi Gloriei, spre metrou Jiului", se arată în prezentare.

Make a Point propune trasee de redescoperire a Pantelimonului, duminica, pe 21, 28 iunie şi 5, 12 iulie, de la ora 10.00 până la ora 12.30.

Organizatorii arată că "periferia, spaţiul de «după blocurile gri», a cunoscut o transformare radicală în ultimii 20 de ani", "fabrici şi uzine socialiste au lăsat loc spaţiilor de consum, dormitoarele muncitorilor au devenit mai pestriţe ca niciodată, hip hop-ul şi-a pierdut subiectul".

Primul traseu de redescoperire a Pantelimonului, ce va avea loc pe 21 iunie şi 12 iulie, începe la staţia de metrou Costin Georgian. "Hai să vedem ce s-a întâmplat cu principalele obiective industriale ale cartierului: uzinele Faur, Republica, Granitul, Electroaparataj şi să vorbim despre dinamica acestor spaţii. Ne vom aşeza şi vom povesti pe locul fostelor căi ferate ce serveau transportului de marfă şi de navetişti. Ulterior vom privi cartierul-dormitor de pe platforma Turnului de Artă (turnul de apă al Postăvăriei Romane), trasând în continuare itinerariul. Ne vom opri scurt în faţa unuia dintre puţinele monumente realist-socialiste încă în picioare - statuia 1907, aflată acum în Parcul Florilor. Pentru noi este un spaţiu de tranzit spre Biserica Mărcuţa, una dintre cele mai vechi din Bucureşti, înghiţită de cartier şi aura sa. Trecând prin cimitirul vecin bisericii, vom ajunge la Balta Dobroieşti, punctul extrem al cartierului şi casă pentru un întreg ecosistem. Vom urca valea spre cartier, vom traversa artera principală, şi, trecând prin Parcul Morarilor, vom închide cercul la staţia Costin Georgian", se arată în prezentare.

Pe 28 iunie şi 5 iulie este programat cel de-al doilea traseu, care începe tot la Costin Georgian. "Pentru a înţelege mai bine dimensiunea de cartier-dormitor înconjurat de industrie, vom vizita împrejurimile fostei Fabrici de Sticlă, cât şi puţin cunoscuta junglă urbană din Parcul Sticlăriei. Traseul va ocoli pe cât posibil străzile principale, astfel încât eclectismul vieţii din spatele blocurilor va ieşi în evidenţă. Urmatorul popas va fi la fostul târg de vechituri de pe malul Bălţii Dobroieşti. Vom face o scurtă oprire la statuia 1907, mutată în Parcul Florilor, pentru a intra mai profund in istoria socialistă. Binecunoscuta Piaţa Delfinului - sau 'circul foamei' - va fi un punct de oprire dedicat evoluţiei arhitecturale a mall-urilor în Bucureşti. Un penultim loc de popas va fi peninsula de pe lacul Fundeni, un spaţiu rezidenţial inedit, iar turul se va încheia cu o panoramă a cartierului privit de la înălţime, de pe Turnul de Artă", potrivit descrierii.

Asociaţia Zeppelin propune tururi ghidate prin arhitectura industrială din zona parcului Carol, în zilele de joi 25 iunie şi 9 iulie, de la ora 10.00.

"Acest traseu va fi ca o descoperire arheologică, deoarece vom intra într-o zonă palimpsest al cărei strat original de oraş are aproape 300 de ani. Geografic vorbind, Bucureştiul era o aşezare cu dealuri şi coline, pe care azi n-o mai percepem aşa. Pare perfect plat, asfaltat şi betonat. Însă, nu cu mult timp în urmă, era o mare grădină, cu vii şi livezi nesfârşite prin curţi mănăstireşti, cu suişuri şi coborâşuri. Dacă urci la Filaret şi la Halele Carol, de pildă, apoi spre Fabrica de Timbre şi Şoseaua Viilor, vei simţi dealul. Dincolo de geografie te aşteaptă un tur prin spaţii şi locuri altfel inaccesibile - fabrici şi industrii încă active, iar altele într-un surpinzător proces de transformare. Dacă ne întoarcem la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Parcul Carol era menit să reprezinte versiunea bucureşteană a expoziţiei internaţionale pariziene. Lângă prima gară din România - Filaret - cu primele sale locomotive cu abur ce legau Bucureştiul de Dunăre încă de la 1869, era construită peste drum fabrica Wolff - mai tarziu Steaua Roşie, iar azi Hesper S.A. şi Halele Carol. Mai târziu, Observatorul Astronomic şi Muzeul Tehnicii au completat profilul unui loc dens în construcţii ambiţioase, semnificative pentru istoria oraşului, dar şi al unei societăţi dornice de a-şi însuşi progresul tehnologic şi de a experimenta noi forme de cunoaştere", se arată în prezentarea traseului.