Ponturi de viaţă lungă: rolul surprinzător al hormonilor intestinali
Conexiunea intestin-creier poate juca, de asemenea, un rol în longevitate, indică rezultatele unui studiu.
Importanţa axei intestin-creier pentru sănătatea mintală este o temă intens dezbătută: rolul microbiotei, flora care locuieşte în intestinul nostru, pentru longevitate se discută cu argumente ştiinţifice.
O nouă linie de cercetare face lumină asupra unui al treilea jucător fundamental al acestui sistem complex: hormonii intestinali, moleculele mesager care ar putea reprezenta veriga lipsă dintre sănătatea sistemului nostru digestiv şi o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă.
Unii cercetători de la Universitatea Brown au descoperit că prin manipularea unui hormon intestinal, Neuropeptida F (NPF), ar putea prelungi viaţa muştelor.
NPF aparţine familiei incretinelor, hormoni care reglează producţia de insulină. Lucrul interesant este că noi, oamenii, producem şi un hormon similar, GLP-1, care joacă un rol comparabil.
La muşte funcţionează astfel: atunci când mănâncă proteine, celulele intestinale eliberează NPF în sânge.
Acest hormon ajunge la creier şi declanşează un lanţ de evenimente: mai întâi stimulează producţia de hormoni asemănătoare insulinei, care la rândul lor activează hormonul tinereţii într-un mic organ din apropierea creierului.
Când cercetătorii au redus nivelurile de SFN, muştele care aveau dieta cu proteine au trăit semnificativ mai mult decât celelalte.
Efectul a fost evident în special în cazul dietelor bogate în proteine. În practică, NPF pare să fie legătura dintre ceea ce mănâncă şi cât de mult trăiesc.
Noi, oamenii, nu avem hormon de întinerire, dar GLP-1 face lucruri similare cu insulina. Aici vine partea cea mai bună: medicamente precum Ozempic şi Wegovy, deja folosite pentru diabet şi obezitate, funcţionează tocmai prin imitarea GLP-1.
Marc Tatar, care a condus studiul publicat în PNAS, sugerează că aceste medicamente ar putea (condiţionalul este obligatoriu) să influenţeze şi longevitatea.
„Având în vedere modul în care medicamentele care cresc insulina, cum ar fi agoniştii GLP-1, sunt folosite pentru a trata diabetul şi obezitatea, şi având în vedere ceea ce am descoperit despre relaţia dintre insulină şi îmbătrânire la muşte, ar putea fi timpul să luăm în considerare modul în care acestea ar putea influenţa îmbătrânirea oamenilor”, spune Tatar.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro