În cadrul conferinţei de presă ţinută în sala de festivităţi a Aeroportului Henri Coandă, Popovici a transmis un mesaj celor care, motivaţi de performanţele sale, îşi propun să îi calce pe urme.

„Le-aş pune să nu se lase niciodată doborâţi de absolut nimic, să aibă încredere în ei, în antrenorul lor, şi în părinţii lor, să îi asculte. Aşa cum şi eu, la 17 ani, încă trebuie să îi ascult pe ai mei. Le-aş spune să se apuce de orice sport le place şi atunci când găsesc ceva, să se ţină de el. Pentru că sportul îţi oferă atâtea oportunităţi de a călători, de a cunoaşte oameni, de a experimenta culturi noi, aşa cum fac şi eu acum.”

Conştient că a devenit modelul a nenumăraţi copii români, Popovici s-a arătat încântat şi a povestit un moment inedit al carierei sale, în care, mic copil fiind, i-a cerut un autograf actualului său coleg, lui Robert Glinţă.

„Sunt onorat să fiu numit idolul unor copii, pentru că şi eu, la rândul meu am avut idolii mei. Îmi aduc aminte când l-am văzut pe Robert, în 2016, la internaţionalele României, ţinute la bazinul de la Dinamo.

Îmi era tare ruşine să cer o poză cu el, să cer un autograf. Ai mei m-au împins, aşa cum fac şi acum părinţii cu cei care vor să facă o poză cu mine. Şi a fost foarte OK, pentru că Robert este un băiat foarte OK şi e şi el idolul multor copii. Sper ca împreună să fim cei mai mari idoli, poate, din sport.

Robert mi-a spus că acela a fost primul autograf pe care l-a dat vreodată. Şi încă îl am, pe undeva prin sertare. E un lucru frumos să ai idoli, să ai oameni pe care să îi urmăreşti cu sufletul la gură şi care să te inspire. Cum sper că fac şi eu acum, cu mulţi copii.”

Detaliind subiectul obiectivelor sale de viitor, Popovic a mai spus:

„Am reuşit la Budapesta să fac o bifă pe lista mea de visuri. Am vrut să devin cel mai bun din lume. Acum, cred că cel mai mare vis al meu, profesional, este să devin cel mai rapid din istorie. Dacă se poate într-o probă, super, dacă se poate în mai multe probe, şi mai super...

Un alt vis de al meu foarte mare este să inspir cât mai multă lume şi să fac lumea să simtă aceleaşi emoţii, să fac să le trăiască cu mine odată ce fac lucrul la care sunt bun, înotul.

Cât timp mi-ar lua să devin cel mai rapid din istorie, nu aş putea spune. Dar tocmai pentru că este un sport foarte imprevizibil, m-am înconjurat cu oameni extrem de buni profesional, ca să mă ajute să ajung acolo cât mai repede, dar să ne şi bucurăm de proces în timpul acesta.

Atâta timp cât eşti foarte pasionat, îţi place ceea ce faci şi eşti gata să depui toată munca, poţi să o faci oricând.”

Vorbind despre felul în care poate influenţa evoluţia sportului în România şi referindu-se în special la infrastructura nataţiei româneşti, campionul mondial a spus:

„Construirea de noi bazine şi punerea în folosinţă a celor deja construite, părăsite sau în paragină, este unul dintre scopurile mele.”