„Cred că, în mare vorbind, o Europă puternică şi sănătoasă este cea mai importantă nevoie pentru România. Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt din ce în ce mai convergente cu restul Uniunii Europene. Acest proces funcţionează şi este foarte ciudat faptul că oameni precum Viktor Orbán din Ungaria atacă Uniunea Europeană, pentru că Ungaria, fără Uniunea Europeană, nu ar avea un succes economic”, crede Jeffrey Sachs, economist de talie mondială şi profesor al Universităţii Columbia, SUA. Nici România nu ar avea un succes economic, spune el, adăugând că „Uniunea Europeană este cel mai bun instrument pentru ceea ce noi numim convergenţă economică, adică de a reduce decalajele în ceea ce priveşte veniturile”.

Sachs a absolvit cursurile Universităţii Harvard, unde a şi predat timp de 20 de ani. El este considerat de publicaţia The Economist ca fiind unul dintre cei mai influenţi trei economişti ai lumii, iar New York Times l-a numit „probabil cel mai important economist din lume”. Cu prilejul participării la evenimentul Astana Economic Forum din Nur-Sultan, Kazahstan, el a acordat un interviu BUSINESS Magazin şi ZF, în care a răspuns întrebărilor legate de provocările economice din regiunea Europei Centrale şi de Est, dar şi la nivel mondial.

Părerea economistului este că politica naţionalistă a unor ţări europene este de neînţeles în contextul în care acestea nu ar fi fost performante din punct de vedere economic fără apartenenţa la UE, în special ţările din regiunea noastră.

„Foarte multe ţări din Europa Centrală şi de Est, chiar şi Polonia, au devenit foarte naţionaliste. Până şi antieuropene, dar aceasta este o poziţie ridicolă. Pot spune, cu ceva cunoştinţe personale, pentru că acum 30 de ani am fost consilier al mişcării Solidaritatea din Polonia, şi în acea vreme ei înţelegeau perfect că întoarcerea către Europa este cheia, care a funcţionat pentru Polonia, dar mai apoi vine acest naţionalism care este foarte extrem şi dăunător pentru ţările în care se manifestă.” Pericolul populismului, care s-ar putea traduce şi în protecţionism, nu este numai la nivel economic, ci şi o ameninţare la adresa păcii. Economistul a făcut în cadrul interviului o referire şi la fapul că Europa ar trebui să înveţe din istoria celui de-al Doilea Război Mondial ce înseamnă pericolul naţionalist.

Problema pe care o înfruntăm acum, în toată lumea: naţionalismul american, naţionalismul polonez, naţionalismul maghiar sau italian, este o politică nesănătoasă şi, mai ales, autodistructivă. „Europa ar trebui să ştie din istorie cât de periculos este. Ar trebui să le spunem: «Trump, nu mai diviza lumea! Orbán, nu mai diviza lumea! Salvini, nu mai diviza lumea!», pentru că avem nevoie de cooperare, ca o cheie pentru dezvoltare economică şi pentru pace. Aceasta este cea mai mare provocare pe care o avem în acest moment. Oamenii se sperie foarte uşor, iar acest naţionalism asta face: sperie lumea. Avem nevoie să înţelegem că demagogia este extrem de periculoasă.” Sachs mai spune că economia mondială rămâne vulnerabilă în faţa unui şoc financiar şi că actorii din această zonă nu au învăţat din greşelile trecutului. Potrivit lui, o criză economică de anvergura celei din 2008 ar putea lovi oricând, iar vulnerabilităţile au rămas aceleaşi ca acum 11 ani: acordarea de credite neperformante şi investiţiile speculative.

„Economia globală este interconectată şi vulnerabilă la şocuri financiare. Am avut în ultimii 25 de ani două şocuri puternice: unul în 1997, criza financiară asiatică, iar apoi am avut criza financiară din 2008, care a fost la nivel global. De unde vin aceste crize financiare? De la subreglementarea capitalului global. Din cauză că avem un sistem financiar global interconectat. În termeni de lichiditate făcută uşor, se acordă foarte multe credite neperformante. Panica creează o imensă instabilitate.” Sachs mai crede că evitarea sau atenuarea unei crize se poate face printr-o reglementare mai eficientă a pieţelor mondiale de capital şi prin investiţii sustenabile, pe termen lung.

Am putea asista însă la un nou episod similar cu cel din 2008? „Sigur că s-ar putea, din cauză că nu avem o protecţie bună împotriva unui astfel de fenomen. Nu am reglementat eficient pieţele internaţionale de capital şi avem foarte multe credite acordate uşor şi o gândire pe termen scurt a unor persoane iresponsabile”, opinează economistul. „Acesta este motivul pentru care economia globală rămâne vulnerabilă. Crizele nu sunt atât de uşor de prevăzut. Prostia este uşor de prevăzut, dar nu este uşor de prevăzut ce fel de prostie va aduce o criză. Ar trebui să avem mai multă grijă. Un mod de a fi mai prudent este să se mai diminueze fenomenul investiţiilor speculative şi să crească investiţiile pe termen lung.”

Tensiunile comerciale la nivel mondial nu par în acest moment să se atenueze, ba din contră. Jeffrey Sachs este de părere că acţiunile întreprinse de administraţia Trump împotriva Chinei sunt un efect al unei reacţii impulsive, suţinute doar de câţiva oameni.

„Nu cred că vorbim de un război comercial, ci mai degrabă este vorba de o plângere a SUA în privinţa faptului că economia chinezească este atât de performantă, este mai degrabă o reacţie nervoasă. Este o politică îndrumată greşit şi doar câteva persoane susţin aceste politici. Acestea nu sunt susţinute de către publicul larg, este foarte multă confuzie. Sper ca guvernele din lume să spună SUA: «Calmaţi-vă, nu vrem să avem un alt Război Rece, nu vrem o lume divizată, acestea sunt doar idei proaste!».”

China a iniţiat One Road One Belt Initiative, un proiect care ar urma să facă conexiuni de infrastructură de transport în Asia şi Europa, atât maritime, cât şi rutiere. Iniţiativa a fost poreclită Noul Drum al Mătăsii, iar România ar putea avea de câştigat, portul Constanţa având posibilitatea să fie principala poartă de acces a produselor asiatice pe pieţele europene şi invers. Sachs salută această iniţiativă şi critică atitudinea SUA sau a altor ţări care se opun proiectului.

„Aşadar, care este problema cu această iniţiativă? Una este, ca de obicei, că SUA spun să nu facem asta. Este o greşeală să vezi problema infrastructurii de transport ca un joc politic în loc de un cadru pentru cooperare.” Prin urmare, crede Jeffrey Sachs, Europa ar trebui să se alăture iniţiativei. A doua problemă identificată de el este că aceasta ar trebui să fie o iniţiativă de dezvoltare sustenabilă. „China finanţează foarte multe centrale pe cărbune, iar această iniţiativă nu este sustenabilă. Aceasta va fi un dezastru, nu un succes, dacă nu este însoţită de sustenabilitate din punctul de vedere al protejării mediului.”

În cadrul interviului, economistul a abordat şi problema schimbărilor climatice ca o adevărată ameninţare la dezvoltarea sustenabilă mondială. El este de părere că politicile, fie ele şi economice, sunt făcute greşit în acest moment la nivel mondial şi că factorii de decizie ar trebui să se concentreze pe problemele viitorului. „Economia este construită pentru profituri pe termen scurt şi pentru lăcomia companiilor existente, nu pentru viitorul de care avem nevoie. Politicienii sunt în general mai mult preocupaţi de a rămâne la putere decât de viitorul peste 10, 20 sau 30 de ani. De aceea, când întrebi persoanele tinere despre cele mai mari probleme, o să menţioneze, în primul rând, schimbările climatice. Este o problemă cu sistemul actual politic şi economic, nu se aliniază cu nevoile omului.”

Obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite în acordul climatic de la Paris ar trebui urmărite cu mai mult interes decât, de exemplu, raporturile cu evoluţia trimestrială a PIB, mai spune Sachs.

„De exemplu, (politicile – n. red.) favorizează folosirea combustibililor fosili în dauna energiei verzi. Este o provocare: cum putem face să aliniem sistemul politic şi economic cu adevăratele nevoi ale omului? De aceea am introdus obiective ale unei dezvoltări sustenabile: educaţia, sănătatea, apa curată, aerul curat, climatul sigur, conservarea biodiversităţii, acestea sunt lucrurile importante. Sunt mai importante decât statisticile trimestriale privind PIB, mai importante decât realegerea unui politician.”

Pentru a atinge obiectivele stabilite de acordul climatic de la Paris este nevoie ca folosirea combustibililor fosili să fie eliminată integral în aproape toate sectoarele. Sachs trage un semnal de alarmă în această privinţă, spunând că se investeşte masiv în combustibili fosili şi investiţiile în energie verde scad la nivel global. „Întrebarea este dacă ne atingem obiectivele de dezvoltare sustenabilă, iar răspunsul este nu. Ţările europene, în special cele din nordul Europei, sunt cel mai aproape de a atinge aceste obiective, dar încă nu le-au atins şi, cu siguranţă, la nivel mondial nu se ating aceste obiective setate la acordul climatic de la Paris”, explică Jeffrey Sachs.

Pentru a atinge aceste obiective, adaugă el, avem nevoie să încetăm să folosim în aproape toate domeniile combustibilul fosil până în 2050. „În schimb, continuăm să investim masiv în combustibili fosili, iar investiţiile în energie regenerabilă au scăzut din nou, potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Internaţionale a Energiei. Motivul este că toate ţările care produc foarte mult combustibil fosil continuă să dezvolte această ramură, chiar şi o ţară precum Canada. Aici greşim.”