Klaus Martin Schwab (86 ani), omul care a patronat întâlnirile anuale ale liderilor globali de la Forumul Economic Mondial de la Davos timp de peste 50 de ani, obişnuia să spună subalternilor că într-o zi va primi Premiul Nobel pentru Pace, convins de impactul pozitiv pe care îl are activitatea sa la nivel global. Inginer, economist, profesor universitar şi autor de cărţi, dar mai mult decât orice altceva fondatorul şi, până de curând, preşedintele executiv al World Economic Forum (WEF), Schwab este una dintre cele mai cunoscute şi controversate personalităţi internaţionale. Chiar dacă încă nu a primit un Nobel.

Cu background în inginerie şi economie, Schwab deţine în prezent o serie de businessuri şi o firmă de consultanţă specializată în consilierea guvernelor pe teme de economie şi politică. Cu siguranţă însă cea mai importantă parte din cariera lui este World Economic Forum, organizaţie pe care a fondat-o în 1971. Dacă la prima ediţie a evenimentului au participat 450 de persoane, ediţiile recente au atras peste 3.000 de participanţi, dintre cei mai bogaţi şi influenţi oameni de afaceri şi politicieni ai lumii, dispuşi să plătească o taxă anuală care ajunge la câteva sute de mii de dolari pentru a fi membri premium ai acestei organizaţii selecte şi alte câteva mii de dolari pentru a fi prezenţi la reuniunea anuală. Sunt cunoscuţi sub numele de „Davos Men”, iar Klaus Schwab este unul dintre ei.

Născut pe 30 martie 1938 în Germania, el s-a mutat împreună cu familia în Elveţia, în timpul celui de-al Treilea Reich, dar a revenit în ţara natală după război. În 1961, a absolvit ca inginer mecanic Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Zürich, cu un doctorat în inginerie, urmat de un doctorat în economie la Universitatea din Fribourg şi un master în administraţie publică la John F. Kennedy School of Government din cadrul Universităţii Harvard.

În timp ce studia la Harvard, Schwab şi-a găsit un mentor în viitorul consilier pentru securitate naţională şi secretar de stat Henry Kissinger. Un început promiţător pentru viitoarea carieră de lider al unei organizaţii globale. În 1972, a devenit unul dintre cei mai tineri profesori de la Universitatea din Geneva, la un an după ce începuse deja povestea WEF.

Cunoscut iniţial ca European Management Forum, evenimentul a fost conceput ca un loc în care liderii europeni de afaceri şi oficialii guvernamentali puteau discuta despre cum ar putea creşte competitivitatea companiilor europene în faţa celor americane. De-a lungul anilor, reuniunea anuală de la Davos a devenit însă un eveniment de neratat pentru elita mondială, iar subiectele discutate, oficial şi neoficial, au devenit mult mai complexe. Întâlnirile adiacente reuniunii pun la aceeaşi masă şefi de stat, politicieni şi CEO de mari companii, alături de agendele lor. Dincolo de tema şi programul oficial, WEF a fost înconjurat mereu de o anumită aură de mister, având în vedere lista de participanţi, o bază ideală pentru tot felul de teorii ale conspiraţiei.

Cunoscut iniţial ca European Management Forum, evenimentul a fost conceput ca un loc în care liderii europeni de afaceri şi oficialii guvernamentali pUTEAU discuta despre cum ar putea creşte competitivitatea companiilor europene în faţa celor americane.

Iar controversele nu l-au ocolit nici pe cel de la vârful piramidei, despre care se spune că a condus Forumul cu o mână de fier, considerat un „evanghelist” al „stakeholder capitalismului" şi al celei de-a „patra revoluţii industriale”.

În 2020, în plină criză Covid, Schwab a publicat cartea „The Great Reset”, o iniţiativă gândită ca răspuns la pandemie, cu scopul declarat de a găsi căi de reconstrucţie după criza globală, într-un mod care să acorde prioritate dezvoltării durabile. Multe voci au criticat însă viziunea acestuia, susţinând că promovează dereglementarea economiei şi un rol mai important în politică pentru marile corporaţii, în detrimentul instituţiilor guvernamentale. Alţi comentatori au atacat conceptul pentru că ar fi supraestimat capacitatea unui grup de factori de decizie de a produce schimbări globale benefice sau pentru că ar fi promovat „capitalismul de cumetrie”, conform Wikipedia.

În plus, „The Great Reset” a generat o multitudine de teorii ale conspiraţiei, răspândite pe reţelele de socializare, conform cărora pandemia a fost creată de un grup secret pentru a prelua controlul asupra economiei globale sau că o elită mondială încerca să elimine proprietatea privată.

Cartea publicată de Klaus Schwab a devenit un bestseller internaţional în 2020, fiind urmată în 2021 de „The Great Narrative”, scrisă împreună cu Thierry Malleret, fondator al Monthly Barometer, care priveşte la lumea post-pandemică şi propune soluţii pentru un viitor mai rezilient, mai favorabil incluziunii şi mai durabil.

De-a lungul lungii sale cariere, Schwab a publicat numeroase alte cărţi, printre cele mai cunoscute fiind The Fourth Industrial Revolution (2016), un bestseller mondial tradus în 30 de limbi, şi Shaping the Fourth Industrial Revolution (2018). În plus, el deţine 17 doctorate onorifice şi medalii naţionale de onoare, printre care Marele cordon al Ordinului Soarelui Răsare din Japonia, Marea Colan cu Stea a Ordinului Naţional al Germaniei şi Cavaler al Legiunii de Onoare din Franţa. De asemenea, a fost numit cavaler de către regina Elisabeta a II-a.

O

O serie de controverse. În acelaşi timp, WEF şi fondatorul lui nu au fost deloc ocoliţi de scandaluri. Cel mai recent vine la pachet cu acuzaţii dure de discriminare la adresa femeilor şi a persoanelor de culoare în rândul angajaţilor organizaţiei.

În luna iulie a acestui an, o fostă angajată de culoare a WEF, Topaz Smith, a dat în judecată atât organizaţia, cât şi pe Klaus Schwab pentru discriminare, susţinând că în cei doi ani cât a lucrat pentru el nu a beneficiat de oportunităţi de promovare din cauza rasei şi a sexului, arată un articol din Financial Times. Smith a declarat că oportunităţile de la conferinţa de la Davos erau de obicei rezervate angajaţilor albi şi că a fost concediată în februarie 2024 pentru că avea un copil, susţinând că forumul a înlocuit-o în timpul concediului de maternitate cu o „angajată albă, care nu era însărcinată”. Publicatia completează că acest proces vine după alte acuzaţii de discriminare şi hărţuire sexuală la adresa organizaţiei nonprofit.

În iunie, un amplu material din Wall Street Journal detalia numeroase acuzaţii de hărţuire şi discriminare ale unor foşti şi actuali angajaţi ai WEF şi susţinea că Schwab ar fi făcut avansuri sexuale sau comentarii nepotrivite unor angajate. Potrivit WSJ, cel puţin şase angajate au fost forţate să plece sau şi-au văzut cariera afectată atunci când au rămas însărcinate sau s-au întors din concediul de maternitate. Alte şase au descris hărţuirea sexuală pe care au experimentat-o din partea unor manageri superiori, unii dintre ei fiind încă angajaţi ai Forumului. Două femei au declarat că au fost hărţuite sexual cu ani în urmă de VIP-uri la întrunirile Forumului, inclusiv la Davos, unde se aştepta ca angajatele să fie la dispoziţia delegaţilor.

Într-o declaraţie adresată WSJ, forumul a replicat că articolul „caracterizează greşit organizaţia, cultura şi colegii noştri, inclusiv pe fondatorul nostru”.

M

Mister în privinţa succesiunii. În ultimii ani s-a pus tot mai des întrebarea: cine va urma la conducerea Forumului după retragerea fondatorului?. Chiar dacă anunţul oficial al retragerii lui Klaus Schwab din poziţia de preşedinte executiv a venit în mai 2024, misterul privind succesiunea rămâne. Ceea ce se ştie deocamdată este că el va păstra o funcţie de conducere neexecutivă.

Potrivit World Street Journal, Forumul este o organizaţie internaţională, dar în acelaşi timp şi o afacere de familie. Cei doi copii ai lui Schwab deţin funcţii de conducere, iar soţia lui, Hilde, este copreşedintă a Fundaţiei Schwab pentru antreprenoriat social, care este o organizaţie soră a Forumului. Statutul organizaţiei prevede că Schwab sau cel puţin un membru al familiei sale apropiate trebuie să facă parte din Consiliul de Administraţie, alcătuit din circa 30 de membri, inclusiv violoncelistul Yo-Yo Ma, regina Rania Al Abdullah a Iordaniei şi directorii Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional, potrivit website-ului Forumului. În statut se menţionează că „fondatorul însuşi îşi desemnează succesorul în consiliu”.

Implicarea familiei în structura WEF a născut în ultimii ani o serie de speculaţii privind posibilitatea ca Klaus Schwab să predea conducerea organizaţiei chiar propriilor săi copii, dar deocamdată viitorul rămâne însă un mister, nefiind clar cine va prezida viitoarea reuniune de la Davos din 2025. În cadrul ediţiei din acest an a evenimentului, Klaus Schwab a spus: „Avem nevoie de o schimbare de paradigmă. Trebuie să reconstruim încrederea - încrederea în viitorul nostru, încrederea în capacitatea noastră de a depăşi provocările şi, cel mai important, încrederea unii în alţii. Încrederea nu este doar un sentiment; încrederea este un angajament de a acţiona”.