♦ Grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, nu a comentat situaţia până la închiderea ediţiei ♦ Dincolo de fabrica de la Brăila de 450 de milioane de lei, unde construcţiile ar fi trebuit să înceapă de anul trecut, cehii au mai precizat că ar fi vrut să dezvolte şi proiecte de energie verde de 2 GW, eolian şi solare, până în 2025 ♦ Nici despre ele nu este vreun update public.

TESLA Energy Storage, companie înfiinţată în iunie 2022, dar care face parte din grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, inclusiv des­ti­nate stocării energiei, ar fi trebuit să demareze anul trecut construcţia unei fabrici de echipamente pentru sto­carea energiei la Brăila. Investiţia se ridica la 450 de milioane de lei (92 mil. euro) fiind susţinută printr-un ajutor de stat de 200 de milioane de lei. Brăila este unul dintre cele mai vâna­te judeţe din România de noul val de investitori în energie verde, potrivit unei centralizări realizată de ZF, iar sistemele de stocare care ar fi trebuit produse TESLA Energy Storage erau destinate inclusiv parcurilor eoliene şi solare. În vara anului 2022, Dusan Lichardus, cofondator şi pre­şedintele Consiliului de Administra­ţie al grupului TESLA din Cehia spunea pentru ZF că şantierul urma să fie deschis la începutul anului 2023, iar durata construcţiilor era estimată la circa un an de zile. La finalizare, fabrica ar fi trebuit să creeze 200 de locuri de muncă.

În realitate însă, aproape doi ani mai târziu, construcţiile nici măcar nu au început.

„Finalizăm arhitectura exterioară a fabricii înainte de a lansa construc­ţiile în câteva săptămâni. Numărătoa­rea inversă a început“, a spus Dusan Lichardus pe contul său de pe platfor­ma de socializare LinkedIn. El nu a răspus întrebărilor suplimentare tri­mise de ZF  în legătură cu întârzierile pe care proiectul le-a înregistrat. Pe LinkedIn însă, Lichardus a pus câteva fotografii care arată cum ar putea arăta fabrica la momentul finalizării.

Cehii mai aveau şi alte planuri legate de piaţa din România, dincolo de fabrica de baterii. Tot în 2022, oficialii companiei spuneau că grupul este deja implicat în dezvoltări substanţiale de energie verde în România, cu o ţintă de 1 GW pe zona de energie solară, 1 GW pe capacităţi eoliene şi circa 300 MWh capacitate de stocare a energiei până în 2025. Public, nu a fost comunicat până în acest moment progresul înregistrat pe zona de dezvoltare de proiecte de energie verde.

Mai multe fabrici care au obţinut ajutoare de stat sunt întârziate din cauza lentorii cu care se mişcă Minis­terul Economiei, a arătat recent o analiză a ZF. În cazul fabricii TESLA din Brăila, gestionarul schemei de finanţare este Ministerul Finanţelor iar un document al instituţiei arată că la finalul anului trecut gradul de implementare a fabricii de baterii era de numai 8%.

Revenind la zona de energie verde pentru care stocarea devine foarte importantă pe calea dezvoltării, România are în acest moment în funcţiune 3.027 MW în proiecte de energie eoliană, la care se adaugă 1.635 MW în proiecte de energie solară, aşa arată datele centralizate la finalul lunii trecute de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit datelor transmise de instituţie pentru ZF, în acest moment 501 MW de proiecte eoliene au autorizaţia de înfiinţare, 2.283 MW în proiecte de energie solară la care se adaugă 132 MW în proiecte de energie hidro. Acestea sunt proiectele care au şanse aproape sigure de reuşită. Mai departe, planurile României pe zona de energie verde sunt foarte ambiţioase. Astfel, dacă în vechiul PNIESC (Planul Naţional Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice) România trebuia să ajungă în 2030 la 25 GW putere instalată, de la 18,6 GW în prezent, în actualul PNIESC ţinta este setată pentru 30 GW. Pe zona de proiecte solare, România ar urma să ajungă la o capacitate instalată de 8,3 GW, faţă de 5 GW în vechiul PNIESC şi 1,4 GW în prezent. Solarul va deveni astfel forţa dominantă ca şi capacitate din sistemul de producţie local, depăşind cei 6,9 GW ai Hidroelectrica. Energia eoliană ar trebui să ajungă la o capacitate de 7,6 GW, de la 5,2 GW în vechiul PNIESC şi circa 3 GW în prezent. Astfel, dacă ponderea surselor regenerabile de energie pentru anul 2030 era setată la 30,7%, în noua variantă ea ar trebui să ajungă la 36% la nivelul anului 2030. Dar pentru ca aceste lucruri să se întâmple sunt necesare şi investiţii în zona de stocare.