Zaharcenko a declarat pentru BBC că ancheta asupra dezastrului "nu a fost deloc realizată corect".

Între timp, şeful aviaţiei ruse a îndemnat miercuri organismul ONU pentru aviaţie civilă să deschidă o anchetă.

Occidentul şi Ucraina afirmă că rebelii proruşi au doborât Boeingul 777, însă Rusia acuză forţele ucrainene.

Avionul - care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur - s-a prăbuşit în estul Ucrainei, în toiul conflictului armat dintre trupe guvernamentale ucranene şi separatişti proruşi, în iulie, anul trecut.

Un raport final cu privire la dezastru a fost dat publicităţii marţi, după 15 luni de anchetă, de către o echipă internaţională condusă de către Biroul Olandez pentru Securitate.

Cele mai multe dintre victime sunt olandezi - 196, inclusiv unii cu dublă cetăţenie. Ceilalţi pasageri şi membri echipajului proveneau din zece ţări.

Raportul a stabilit că o rachetă Buk de fabricaţie rusească a lovit partea stângă din faţă a avionului, provocând ruperea altor părţi ale aeronavei. Experţii afirmă că atât armata rusă, cât şi cea ucraineană deţin acest tip de rachetă.

Însă Zaharcenko, liderul "republicii populare" de la Doneţk (DNR), a dezminţit miercuri că forţele sale au deţinut lansatoare de rachete de tip Buk.

El a criticat Biroul, miercuri, întrebând de ce nu a dezvăluit cui a aparţinut racheta sau locul din care a fost trasă.

Potrivit reglementărilor care guvernează anchetele cu privire la incidente internaţionale, Biroul olandez nu are autoritatea să atribuie vine.

"De ce n-au primit malayesienii acces? De ce n-au luat toată epava? Încă nu au luat toată epava", a declarat el pentru BBC.

Situaţia instabilă în domeniul securităţii din estul Ucrainei a afectat eforturile de recuperare a fragmentelor aeronavei şi trupurilor, imediat după tragedie.

Întrebat despre un comunicat emis de către rebeli imediat după prăbuşirea MH17, prin care aceştia anunţau că au doborât un avion ucrainean de transport, Zaharcenko a răspuns că era "probabil un fals".

El a criticat Guvernul ucrainean pentru că nu a închis spaţiul aerian în zona devastată de conflictul armat în estul ţării - aspect relevat, de asemenea, de Biroul Olandez pentru Securitate.

Preşedintele Biroului Djibbe Joustra a declarat că existau suficiente motive pentru închiderea spaţiului aerian ucrainean - o măsură pe care Ucraina nu a luat-o.

Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a apărat decizia ţării sale de a nu închide spaţiul aerian. El a declarat marţi pentru presă că nimeni nu bănuia că în Ucraina au fost aduse asemenea rachete antiaeriene sofisticate.

Klimkin a lăudat raportul, îndemnând o altă anchetă olandeză, penală, care se află în curs, să-i aducă pe vinovaţi în faţa justiţiei.

Şeful Agenţiei federale ruse pentru aviaţie Oleg Storcevoi a declarat că el "contestă categoric" ancheta olandeză, pe care a catalogat-o drept "nefondată şi părtinitoare".

El a anunţat că a cerut Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) să deschidă o anchetă asupra incidentului.

Rusia a opus un vot de veto unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU care crea un tribunal internaţional pentru judecarea celor vinovaţi de doborârea MH17. Preşedintele rus Vladimir Putin aprecia la acea vreme că înfiinţarea tribunalului este "prematură" şi "contraproductivă".

Spre deosebire de raportul olandez, firma rusă de stat care produce rachete Buk - Almaz-Antey - a afirmat marţi că avionul a fost doborât cu o rachetă de tip Buk de către forţele ucrainene.

În baza unei simulări, firma a afirmat că racheta a fost trasă de la Zaroşcenke, o localitate situată la momentul respectiv într-o zonă aflată sub controlul forţelor ucrainene, la aproximativ 20 de kilometri de zona desemnată în raportul olandez.

Almaz-Antey a mai apreciat că racheta folosită în atac este un model vechi de decenii care nu se mai află în serviciul forţelor ruse.