"Consider că legea adoptată nu numai că nu creează un temei juridic adecvat pentru combaterea corupţiei, ci va face dificilă lupta împotriva acesteia", a spus Radev, care este preşedinte din noiembrie 2016.

În argumentaţia pentru veto, preşedintele Bulgariei a specificat că proiectul de lege este inadecvat pentru scopul propus şi compromite principiile de bază consacrate în Constituţie şi în tratatele internaţionale la care Bulgaria a aderat.

Măsurile din lege, aprobate în urmă cu două săptămâni, includ crearea unei unităţi speciale anticorupţie, menită să investigheze persoanele care ocupă funcţii înalte în aparatul de stat, să verifice bunurile acestora şi să depisteze conflictele de interese.

Rumen Radev a luat această decizie la doar o zi după ce Bulgaria, ţara cea mai săracă din Uniunea Europeană, a preluat timp de şase luni preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când statul balcanic are acest rol, de la aderarea din 1 ianuarie 2007.

Bulgaria a înregistrat progrese slabe în privinţa combaterii corupţiei şi a crimei organizate, iar Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri regimul de la Sofia pentru că nu a anchetat şi condamnat oficiali corupţi.

Conform raportului privind progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei, Sofia a progresat în privinţa recomandărilor, dar există reforme întârziate în lupta împotriva corupţiei. O nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.

Potrivit organizaţiei Transparency International, Bulgaria este cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană, urmată de România.