Malpass a apărut marţi la un eveniment organizat de New York Times în cadrul Săptămânii Climatului din New York şi a fost întrebat dacă crede că "arderea combustibililor fosili de către om încălzeşte rapid şi periculos planeta". Malpass a încercat la început să evite întrebarea, dar mai târziu a spus: "Nici măcar nu ştiu. Nu sunt om de ştiinţă".

Comentariile, care au circulat pe reţelele de socializare, au atras critici din partea unor foşti diplomaţi în domeniul climei şi a unor grupuri civile, care i-au cerut preşedintelui Joe Biden să îl înlocuiască pe Malpass din funcţia de preşedinte al băncii multilaterale de dezvoltare.

Preşedintele Statelor Unite, cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale, îi numeşte în mod tradiţional pe preşedinţii Băncii Mondiale. Fostul preşedinte Donald Trump l-a numit pe Malpass pentru un mandat de cinci ani în 2019.

Viitorul unei a doua persoane, numite de Trump la Banca Interamericană de Dezvoltare, Mauricio Claver-Carone, este, de asemenea, sub semnul întrebării, după o anchetă privind acuzaţiile legate de o relaţie cu o colaboratoare.

"Cum este posibil acest lucru în 2022? Această apatie produce o acţiune slabă în domeniul climei, când ţările au atât de multă nevoie de ajutorul şi finanţarea @WorldBank", a declarat pe Twitter Laurence Tubiana, un fost emisar francez pentru climă şi arhitect cheie al acordului climatic de la Paris din 2015.

"Oamenii şi guvernele au acum nevoie de un lider al BM care să asculte ştiinţa", a spus Tubiana, în prezent director executiv al Fundaţiei Europene pentru Climă, organizaţie non-profit.

O coaliţie de grupuri ale societăţii civile a cerut miercuri Băncii Mondiale să îl concedieze pe Malpass.

Banca Mondială şi Casa Albă au refuzat să comenteze.

Trezoreria americană a declarat că se aşteaptă ca toţi partenerii să se angajeze în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Anul trecut, peste 70 de organizaţii neguvernamentale au cerut împreună înlocuirea lui Malpass, pe motiv că Banca nu reuşeşte să acţioneze în domeniul climei.

Banca Mondială şi-a redus noile investiţii în energie pe bază de cărbune în 2013 şi a încetat să mai finanţeze operaţiunile de petrol şi gaze în amonte în 2019, dar până acum a rezistat presiunilor exercitate de membrii consiliului de administraţie european şi de militanţii pentru climă pentru a elimina complet finanţarea combustibililor fosili.

În ianuarie 2021, consiliul de administraţie al băncii a aprobat o investiţie de 620 de milioane de dolari într-un proiect de gaz natural lichefiat de mai multe miliarde de dolari în Mozambic.

"Este timpul ca Casa Albă şi guvernele din întreaga lume să se gândească bine la cine vor la conducerea Băncii Mondiale", a declarat Sonia Dunlop de la think tank-ul E3G. "Nu trebuie să fii om de ştiinţă pentru a înţelege ştiinţa climei".

Alţi experţi au declarat că o bună cunoaştere a ştiinţei climei ar trebui să fie o condiţie prealabilă pentru postul de preşedinte al Băncii Mondiale într-o perioadă în care catastrofele cauzate de climă devin tot mai frecvente şi au un impact asupra multor ţări în curs de dezvoltare care primesc sprijin financiar de la Bancă.

"Schimbările climatice îi vor afecta cel mai mult pe cei mai săraci din lume, astfel încât faptul că şeful Băncii Mondiale nu este clar şi energic în ceea ce priveşte abordarea schimbărilor climatice transmite un mesaj greşit", a declarat Gilbert Metcalf, fost adjunct al secretarului adjunct al Trezoreriei pentru mediu şi energie în timpul administraţiei Obama.

Fostul vicepreşedinte american Al Gore l-a descris la începutul acestei săptămâni pe Malpass ca fiind un negaţionist al climei.