♦ O consultaţie la cardiolog, cu EKG şi ecografie la inimă ajunge în prezent şi la 1.100 de lei în marile clinici din Capitală. Pentru o coronarografie pacientul mai scoate din buzunar 2.000-3.000 lei ♦ „Doar consultaţia şi EKG-ul intră pe bilet de trimitere, nu şi ecografia. Avem loc în ianuarie“.

În România, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate (dintre toate afecţiunile medicale), cu circa 130.000-150.000 de decese anual, potrivit datelor de la Statis­tică, indicator ce ne poziţionează în primele rânduri într-un clasament (raportat la locuitori) la nivel de UE.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare este, altfel spus, de 58%- 60% în Ro­mânia, în timp ce media mor­talităţii în comunitatea europeană este de 46%. In continuare, pe screen­ing suntem spre coada clasamentului în UE (de exemplu la măsu­rarea colestero­lului), deci lipsesc mă­surile de prevenţie pri­mară a acestor afecţiuni.

Paradoxal însă, în ulti­mii ani, „prevenţia“ a devenit cuvântul cel mai folosit în sănă­tate, pe buzele autorităţilor din sănătate, specialiştilor şi a proprietarilor de clinici şi spitale. Dar cât ne costă în realitate pre­venţia şi screeningul pe bolile de inimă şi câţi pacienţi îşi permit să facă screening?

Consultul la medicul cardiolog a ajuns să coste 370 de lei în cadrul marilor clinici din Capitală, la care se adaugă 230 de lei EKG şi 500 lei ecografia de inimă, arată datele centralizate de ZF. Altfel spus, pacientul trebuie să scoată din buzunar 1.100 de lei, adică 20% din salariul mediu net, în cazul în care nu reuşeşte să găsească un loc în baza biletului de trimitere. Mai mult, dacă pacientul trebuie să realizeaze o coronarografie, o proce­du­ră minim invazivă ce per­mite diag­nosticul şi trata­mentul bolii ischemice co­ro­nari­e­ne, mai trebuie să scoată din buzu­nar încă 2.000-3.000 de lei pentru această in­ves­tigaţie la privat.

În cazul în care pacien­tul are nevoie de o operaţie de inimă (pro­te­za­re de valvă, spre exemplu) trebuie să aş­tep­te intervenţia pe listele de aşteptare din spitalele de stat sau să scoată din buzu­nar între 10.000 euro şi 20.000 euro la privat.

Realitatea din teren arată că un pacient găseşte în baza biletului de trimitere cu greu chiar şi un loc la o consultaţie cu EKG, pentru că ecografia de cord (cea mai scumpă de altfel) nu se poate realiza în baza biletului în cadrul marilor clinici. ZF a găsit loc pentru consultaţie cu bilet de trimitere în Capitală peste o lună sau peste patru luni în funcţie de reţeaua medicală la care a sunat în call center.

Între timp, la fiecare 30 de minute, un român face infarct miorcardic, arată ultime­le date. În România, doar 40% dintre paci­en­ţii cu infarct sunt trataţi în spital în pri­mele trei ore de la debutul infarctului, mai arată Asociaţia Medicală de Învăţământ în Cardiologia Intervenţională (AMICI).

Medicii de familie au raportat aproape 900.000 de cazuri noi de îmbolnăvire a aparatului circulator în 2022, cel mai recent an pentru care există date publice, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Şi cu un an în urmă, numărul era similar, ceea ce arată o incidenţă crescută a bolilor de inimă în rândul pacienţilor. În 2022, numărul de noi îmbolnăviri raportat în sfera afecţiuni­lor de inimă a trecut chiar peste nivelul din 2019. Cazul nou de îmbolnăvire este definit în metodologia INS ca boală depistată pen­tru prima oară, prin prezentarea pacien­tu­lui la medic, indiferent de data îmbolnăvirii şi apariţiei primelor simptome clinice.

Mai mult, datele mai arată că medica­men­tele pentru bolile cardiovasculare se menţin pe primele locuri la consum în coşul de medicamente al românilor. Principalii fac­tori de risc care cresc incidenţa bolilor de inimă sunt fumatul, sedentarismul, dieta nesă­nătoasă, obezitatea, consumul de alcool.

România se află pe primele locuri în UE la incidenţa pe boli cardiovasculare şi pe loc fruntaş la mortalitatea pe aceste afec­ţiuni, bolile cardiovasculare repre­zintă prima cauză de deces în ţara noastră, dat fiind că lipsesc măsurile de prevenţie primară a acestor afecţiuni.

Spre comparaţie, în Finlanda mortalita­tea prin bolile cardiovasculare s-a redus la 34% în 2019, potrivit datelor Eurostat. 80% dintre oameni nu au nevoie să ajungă la spital să se trateze, pot fi trataţi în afara spitalului, potrivit lui.

România are un Program Naţional de Boli Cardiovasculare, ce are ca obiectiv tra­ta­mentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovas­culare (proceduri de cardiologie interven­ţională, proceduri de chirurgie cardiovascu­lară, proceduri de chirurgie vasculară, pro­ceduri cardiologie intervenţională ale mal­for­maţiilor cardiace), pentru care CNAS a decontat doar 282 de milioane de lei, în 2022, din bugetul total de 55 mld. lei al Casei din acel an, potrivit ultimelor date.