Revenirea la piaţa liberă a energiei din primăvara anului viitor, proces care este şi acum neclar, punerea în funcţiune a centralei Romgaz de la Iernut, investiţiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacţii pe final de an şi cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energie rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

1. A avea sau a nu avea o piaţă liberă în energie?

“Cu plafon sau fără plafon, după 1 aprilie 2025? Un răspuns greu de anticipat”, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energie Inteligentă, într-un comunicat emis azi. Întrebarea este fără răspuns, sunt multe variante de lucru, inclusiv prelungirea perioadei de plafonare, dar felul în care piaţa va reveni la forma ei normală de funcţionare sau nu, rămâne unul dintre cele mai aşteptate evenimente în energie pentru 2025.

1. Anul investiţiilor?

Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei. Anul viitor însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 devine cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani. Capacitatea menţionată este formată din finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, un proiect al Romgaz care va aduce 430 MW în sistem, restul fiind capacitatea proiectelor de energie eoliană şi solară care au toate avizele necesare.

1. Încă un an bun pentru prosumatori

Fondurile puse la dispoziţia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde şi PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW, estimează AIE.

1. Niciun an fără tranzacţii

Bursa zvonurilor din piaţa de energie nu este pe minus niciodată. Dacă finalul acestui an a adus anunţul supriză prin care nemţii de la E.ON au vândut compania de furnizare a energiei E.ON Energie România către ungurii de la MVM, tranzacţie încă în analiză, anul 2025 se anunţă la fel de interesant. Informaţiile pe surse arată că sunt intenţii din partea investitorilor de a trece şi la vânzarea de active cum este cazul din zona de distribuţie. Dacă aceste informaţii încă intră la categoria de zvonuri, cert este că în 2025 se vor semna noi acorduri de preluare pentru proiectele eoliene şi solare care au toate actele în regulă. Un alt lucru interesant de urmărit în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucătorilor europeni de talia Enel sau E.ON este înlocuită venirea unor jucători regionali. Regiunea strânge rândurile, marile companii mobilizează fondurile fie spre pieţele lor, fie pe alte teritorii care promit randamente mai bune. Este momentul oportun ca România să arate că dincolo de strategii în care se autoproclamează hub energetic, chiar are puterea de a fi un actor regional. Resursele cu siguranţă le are.

1. Toţi ochii pe Marea Neagră

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră va ajunge la etapa de şantier, iar anul 2025 presupune o mobilizare masivă de forţe astfel încât obiectivul de a avea primul gaz nou la ţărm în 2027 să fie atins. În acest proiect, o investiţie estimată la 4 miliarde de euro, sunt implicaţi OMV Petrom şi Romgaz, cu participaţii egale, calitatea de operator revenindu-i OMV Petrom. În total, Neptun Deep ascunde 100 de miliarde de metri cubi de gaze de cea mai bună calitate.

1. Sistemul de taxare, mereu surprinzător

Finalul de an le-a dat investitorilor fiori reci nu numai din cauza scăderii temperaturilor, dar şi pe fondul instabilităţii din zona de taxare. Astfel, a fost pusă din nou pe masă taxa pe stâlp. Dacă iniţial nivelul care ar urma să se aplice valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior era de 1,5%, în urma reacţiilor puternice, procentul ar urma să scadă la 1% iar negocierile se vor purta pentru următoarele 90 de zile.

1. Noile forme ale energiei

Tot în anul 2025 urmează să fie finalizate studiile, inclusiv standardele de siguranţă, neproliferare şi de securitate cibernetică şi informatică pentru proiectul nuclear SMR Doiceşti, care ar trebui să permită o analiză a posibilităţii de amplasare a SMR în această zonă dar şi estimare actualizată a costurilor pentru proiect, dar şi toate analizele de siguranţă şi securitate nucleară aferente proiectului, necesare pentru decizia finală de investiţie. În funcţie de concluziile studiului, se vor putea stabili direcţiile energetice viitoare ale României, se mai arată în comunicatul AIE. Dar România are mai multe piste de urmărit pe calea tranziţiei energetice, cum ar fi promovarea investiţiilor în producţia de baterii sau atragerea proiectelor privind construcţia pompelor de căldură.

1. 2025, anul stocării?

După un început timid în 2024, anul viitor ar trebui să aducă o concentrare a eforturilor investiţionale în direcţia stocării de energie, o verigă necesară în vederea integrării a cât mai multor proiecte de energie regenerabilă în condiţii de siguranţă pentru sistemul energetic. Partea cu adevărat bună pentru România în acest domeniu este faptul că are deja un producător aici, Prime Batteries. Important este şi anunţul din noiembrie, anul acesta, care arată încă o dată potenţialul pe care România îl are în acest domeniu. Astfel, compania Sinteza SA din Oradea, o compa­nie activă în industria chimică, va construi o fabrică de baterii de sto­care pe termen lung de 50 mil. euro, după ce a semnat un acord cu americanii de la Lockheed Martin.

1. Ultima sută de metri pentru U1

Retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reactor care a fost pus în funcţiune în 1996 şi care este o componentă cheie a sistemului de producţie naţional, cu o pondere de 10%, ar trebui să intre într-un proces obligatoriu de retehnologizare în 2027. Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale României, la finalizarea lucrărilor durata de viaţă a unităţii urmănd să fie extinsă cu 30 ani. Practic, este ca şi cum România ar avea un reactor nou la Cernavodă. Investiţiile se ridică la 1,9 mld. euro, contractul de EPC a fost semnat ceremonios, iar pe 22 ianuarie AGA Nuclearelectrica are ultimul cuvânt de spus. Mai departe, ar trebui demarată această investiţie esenţială pentru alimentarea cu energie a României.

1. Noi licitaţii CfD, cursa pentru fondurile europene

Anul acesta s-a încheiat cu prima lictaţii de Contracte pentru Diferenţă, noua schemă de ajutor de stat pe care România o pune la dispoziţia investitorilor în energia verde. Partea a doua urmează la anul, schema fiind de fapt cea care leagă proiectele de investiţii de banii băncilor. Atragerea fondurilor europene va fi în continuare una dintre cele mai importante curse pentru România, în toate domeniile. De asemenea, emisiunea de obligaţiuni a Romgaz de anul acesta, un succes prin care compania a atras 500 de milioane de euro pentru Neptun Deep, ar putea fi replicată de alte companii. Electrica deja şi-a anunţat intenţia în acest sens. Dar dincolo de planurile de acum, 2025 vine cu multă instabilitate şi cu un sentiment de precauţie din partea investitorilor care va dura cel mai probabil până la alegerile de anul viitor. Peste acest lucru se suprapune şi situaţia dificilă din punct de vedere economic a României, forţată la introducerea de noi taxe pentru a acoperi deficitele.