Anul acesta ar trebui să aducă mai multe proiecte de energie verde conectate de reţea, ascensiunea prosumatorilor este de aşteptat să continue şi în 2024, iar statul în sfârşit va finaliza un proiect de producere a energiei de anvergură. Dar ceea ce va rămâne un semn de întrebare este cum va evolua preţul energiei. Ziarul Financiar propune la început de an o listă de evenimente şi tendinţe care merită urmărite în sectorul energetic în 2024.

1. Mai multe investiţii în energia verde finalizate

Potrivit celor mai recente estimări, este de aşteptat ca anul acesta să fie conectaţi la reţea circa 800 MW în proiecte de energie regenerabilă, eoliană şi solară. Cu siguranţă şi anul acesta avocaţii din domeniu vor avea de lucru la tranzacţii de preluare a unor proiecte ajunse la faza construcţiilor, având în vedere că deja sunt foarte mulţi investitori care au anunţat că au intenţia de a dezvolta portofolii semnificative în România.

2. Prosumatorii vor continua investiţiile

Până la finalul primului trimestru, puterea instalată a prosumatorilor ar trebui să ajungă la 2.000 MW. Această capacitate este uriaşă, având în vedere de exemplu că puterea instalată de producţia la centrala de la Cernavodă este de 1.400 MW. Randamentele sunt cu totul altele, dar asta nu diminuează cu nimic meritul prosumatorilor care au injectat deja 1 mld. euro în producţia de energie. Cum şi cele mai optimiste estimări de anul trecut au fost spulberate de hărnicia din teren, rămâne de văzut cât vor reuşi să monteze micii producători de energie anul acesta. Pedala acceleraţiei este la podea.

3. Statul finalizează o investiţie importantă. În sfârşit

Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a anuţat anul trecut că până la finalul anului 2024 va termina centrala pe gaze de la Iernut, de 430 MW. Proiectul a fost lansat în 2016 şi trebuia finalizat în 2019, dar a întâmpinat multiple provocări, astfel încât nici acum nu este finalizat. În urmă cu şapte ani, Romgaz a încheiat cu Duro Felguera şi Romelectro un contract de aproximativ 270 de milioane de euro pentru proiectarea, livrarea echipamentelor, execuţia şi punerea în funcţiune a proiectului de la Iernut. Dacă într-adevăr va fi pusă în funcţiune, centrala va fi cea mai importantă investiţie făcută de statul român în producţia de energie din ultimele decenii.

4. Cum va evolua preţul energiei? Nimeni nu ştie

Evoluţia preţului energiei rămâne cea mai mare necunoscută din sectorul de profil şi poate deveni un factor care influenţează ritmul de realizare a investiţiilor. Pe partea de consumatori, România are preţurile plafonate până în 2025, dar cum investiţiile în energie se fac pe o perioadă foarte mare, evoluţia preţului este extrem de relevantă. Mersul războiului din Ucraina, apariţia altor conflicte, dar şi valul de alegeri din SUA până în Rusia, inclusiv UE şi România pot mişca preţul energiei.

5. Cfd, PPA sau ambele

Chiar la începutul acestui an, România ar trebui să lanseze prima sa licitaţie de Contracte pentru Diferenţă (CfD), 2.000 MW în eolian şi solar urmând să fie acoperiţi de această schemă. Prin CfD-uri investitorii vor avea preţul energiei garantat pentru următorii 15 ani şi deci un impuls mai puternic pentru a realiza investiţiile. Tot anul acesta este de aşteptat ca piaţa de contracte de energie pe termen lung, PPA-uri, să crească în contextul în care tot mai multe companii mari încep să aprecieze stabilitatea preţului la energie faţă de potenţialul câştig de moment din evoluţia preţului.

6. Noi listări?

Listarea istorică a Hidroelectrica de anul trecut pare să fi crescut apetitul de a veni la Bursă pentru mai multe companii, inclusiv din domeniul energetic. Sunt deja câteva intenţii din 2022, care probabil din cauza războiului din Ucraina au fost puse on-hold, dar asta nu înseamnă că anul 2024 nu poate fi anul intrării în ringul bursei. Un astfel de exemplu ar putea fi Premier Energy, care anul trecut a preluat CEZ Vânzare, devenind astfel unui dintre cei mai puternici jucători din piaţa furnizării de energie. În timp ce unii se listează, nu este exclus ca alte companii să ia în calcul o posibilă retragere de pe pieţe de capital internaţionale. O astfel de mişcare ar putea fi făcută de Romgaz prin retragerea GDR-urilor de la Londra, după o mişcare similară făcută de OMV Petrom.

7. Reorganizarea pieţei

În 2023, italienii de la Enel au spus adio oficial pieţei locale, grecii de la PPC preluând operaţiunile. De obicei astfel de mutări de amploare sunt însoţite de schimbări de strategie, astfel că pot fi aşteptate mutări de pe acest “front”. Premier Energy a preluat CEZ Vânzare, astfel că şi aici este de urmărit felul în care vor fi integrate operaţiunile. Nu este exclus ca anul să mai aducă astfel de mutări de amploare, tranzacţiile pe zona de proiecte de energie verde fiind o certitudine.

8. Gazul din Marea Neagră

După ce au anunţat luarea deciziei finale de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, OMV Petrom şi Romgaz au atribuit anul trecut contracte semnificative pentru derularea proiectului de 4 miliarde de euro. Infrastructura necesară pentru dezvol­tarea zăcămintelor comerciale offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producţie submarine şi conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze naturale către Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor naturale. Platforma îşi generează propria energie electrică. Totodată, întreaga infrastructură va fi operată de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin), au mai anunţat cei doi parteneri de proiect. Astfel, este de aşteptat ca anul acesta să înceapă marele şantier pentru gazul din Marea Neagră.

9. (In)stabilitatea legislativă

Investitorii cer mereu stabilitatea legislativă, dar într-un an super-electroral, cum este 2024 pentru România, totul este pe masă şi totul se joacă. Nu este exclus ca în an electoral să existe schimbări de legislaţie, dar rămâne de văzut cât de ample vor fi.

10. Ce fonduri europene va reuşi România să absoarbă?

PNRR şi Fondul de Modernizare rămân surse majore de finanţare pentru proiectele energetice pe care România le are în vedere. După un exerciţiu destul de modest anul trecut, este de aşteptat ca anul acesta atragerea acestor finanţări cheie să fie mai solidă în contextul în care timpul nu curge deloc în favoarea României.