Ce alt moment este mai bun pentru primari decât cel al alegerilor ca să-şi amintească de cetăţenii pe care îi păstoresc? O ştie deja toată lumea - în prag de vot, primarii constată deodată că sub conducerea lor, cumva, cine ştie cum, în anumite zone s-a produs „creşterea demografică”, motiv perfect să facă petiţii şi solicitări pentru a înfiinţa noi secţii de votare.

Paradoxal – sau nu – aceiaşi cetăţeni care formează „creşterea demografică” n-au reuşit să atragă până acum atenţia autorităţilor când au cerut şcoli, infrastructură, facilităţi pentru viaţa lor de zi cu zi. Cea mai recentă astfel de situaţie vine din Chiajna, una dintre comunele-mamut de lângă Bucureşti.

„Având în vedere creşterea demografică, din ultimii ani, în comuna noastră şi ţinând cont de solicitările dumneavoastră pe care, aşa cum ştiţi, întotdeauna le analizez împreună cu echipa mea, am propus, încă din data de 31.01.2024, în baza Proiectului de dispoziţie nr. 42, înfiinţarea unor noi secţii de votare, în conformitate cu legislaţia aflată în vigoare, raportat la număr de locuitori per secţie de votare, în zona Militari Residence, mai exact, în incinta Şcolii Gimnaziale Petru Rareş”, scria marţi, 17 aprilie 2024, primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, într-o postare pe Facebook.

Urgenţa aducerii oamenilor la vot a devenit astfel o prioritate locală, în an electoral, aşa cum însă n-a reuşit să devină şi urgenţa miilor de copii din familii care se mută an de an în acelaşi Militari Residence, un minioraş sufocat de blocuri, dar cu infrastructură la nivelul celei de acum câţiva ani. Locuitorii n-au lăsat însă netaxată iniţiativa plină de zel a primarului Minea şi i-au reamintit că trebuie să coboare cu picioarele pe pământ, pentru că alegătorii sunt acolo şi după ce anul electoral se va încheia.

„Odată cu creşterea demografică a crescut şi numărul de copii. Lăsaţi secţiile de votare şi mai bine faceţi creşe şi grădiniţă cu program prelungit!”, a scris o internaută la postarea lui Mircea Minea.

„Nu avem apă şi canalizare!”, comentează un alt urmăritor.

„Tot din cauza numărului de locuitori, pierzi jumătate de zi doar să ieşi din cartier! S-au dat aiurea autorizaţii de construire şi a ajuns o comună sufocată! Mai bine rezolvaţi această problemă şi altele mult mai grave, precum canalizare, apă, trafic, gropi şi lista poate continua.”

Chiajna ar putea fi exemplu de manual pentru modul absolut fascinant de expansiune, dar mai ales pentru discordanţa halucinantă dintre ce contorizează Statistica şi ce se vede în realitate în teren, mergând la pas pe străzile comunei.

La 1 ianuarie 2012, în Chiajna erau domiciliaţi 11.004 oameni şi în cursul aceluiaşi an numărul de locuinţe ajungea la 6.076. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2022, tot în Chiajna aveau domiciliul 32.907 oameni, iar numărul de locuinţe urca până la 38.327. Numărul de oameni cu domiciliul înregistrat în Chiajna a crescut aşadar de trei ori, iar cel al locuinţelor existente – de peste cinci ori. În numai zece ani.

„E din ce în ce mai rău, se construieşte la greu, cartierul s-a extins mult înspre centura oraşului. Cel mai aglomerat este în cursul săptămânii, la 7-8 dimineaţa, când părinţii îşi duc copiii la şcoală, mulţi dintre ei în Bucureşti”, îmi spunea anul trecut o locuitoare cu domiciliul în Chiajna atunci când am mers într-o documentare pe teren ca să văd cu ochii mei că miile de apartamente noi nu sunt numai în tabele, ci chiar există. Şi nu doar asta, dar lor li se mai alătură alte şi alte mii, pentru că terenuri sunt încă libere şi n-au nevoie decât de o semnătură ca să devină adrese pentru noi blocuri.

Da, mulţi dintre părinţii din Militari Residence îşi duc copiii la şcoală în Bucureşti. Poate că unii o fac doar din motive de prestanţă, în „vânătoarea” de şcoli văzute ca fiind mai bune. Dar sunt şi alţii care o fac pentru că nu au alternativă. Şcolile din sectorul 6 – şi el „campion” la numărul de locuinţe noi – se aglomerează în acest fel şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată. Aşa că aceleaşi străzi sunt folosite şi de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Desigur, primarii spun, în conferinţe de presă, că problema instituţiilor de învăţământ ar trebui abordată înaintea demarării oricăror lucrări de construire a blocurilor de locuinţe. Dar o face cineva?

Primăria Chiajna nu răspunde solicitărilor de presă când vine vorba de investiţiile pe care le-a făcut în aceşti ultimi zece ani pentru a se adapta la noua realitate demografică şi imobiliară. Cifrele sunt trecute sub preş, chiar la propriu, în condiţiile în care comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, raportează la INS 2.215 locuinţe inaugurate în ultimii zece de ani în întreaga comună.

Unde sunt cele peste 30.000 de case şi apartamente care fac diferenţa între stocul existent între 2022 şi 2012? Dar cei peste 20.000 de oameni care şi-au trecut Chiajna ca domiciliu în buletin în acelaşi interval de timp? Nimeni nu s-a întrebat până acum, în context electoral, când e nevoie de acei oameni să vină la vot. Votul lor contează, secţia de votare trebuie adusă mai aproape de ei, sunt cetăţeni importanţi pentru comunitate. Pentru cât timp? Cam pentru încă vreo două luni, când alegerile locale se vor încheia. Apoi vor urma alţi patru ani de tăcere, în care primarii îşi vor vedea de ale lor, în care cifrele se vor amesteca haotic în statistici pe care cu greu le mai poţi crede.

Secţii de vot? Desigur, să fie! Dar măcar să le folosim cu un rost.