Europarlamentarul român Nicu Ştefănuţă anunţă că negocierile dintre Parlament şi Consiliu s-au încheiat cu un acord care aduce mai multe îmbunătăţiri şi drepturi pentru cetăţeni, asigurând cetăţenilor un aer mai curat şi prevenţie împotriva bolilor pulmonare foarte grave cauzate de poluarea aerului.

Potrivit europarlamentarului român, care este negociator pe dosarul directivei privind calitatea aerului din partea grupului Verzilor, un nou studiu arată că 43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc din cauza poluării, remediul recomandat fiind asigurarea calităţii aerului pentru a preveni boala.

Conform datelor, România este pe locul 8 în UE la capitolul decese provocate de poluare, murind anual aproximativ 30.000 de oameni, potrivit Agenţiei Europene a Mediului.

Pentru prima dată, cetăţenii care locuiesc în zone foarte poluate, unde prin măsurători sunt stabilite încălcări ale standardelor de calitate a aerului, vor putea avea acces la justiţie şi vor putea solicita despăgubiri pentru daunele aduse sănătăţii din cauza lipsei de acţiune a autorităţilor publice.

„Este o victorie pentru cetăţeni. M-am luptat pentru aceste noi drepturi care nu existau în legislaţia actuală. Cetăţenii vor putea să ceară despăgubire în instanţă autorităţilor locale dacă se îmbolnăvesc din cauza poluării aerului. Am redus nivelul de particule periculoase acceptabile şi am impus măsurători omologate obligatorii în zonele cele mai poluate. Sper ca astfel România va respira mai bine şi cetăţenii vor fi mai sănătoşi!”, a declarat europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă la finalul negocierilor

România nu stă bine la acest capitol, în mai multe oraşe din ţară calitatea aerului este foarte proastă şi măsurătorile obligatorii nu se respectă. Conform ultimelor date, jumătate din reţeaua care ar trebuie să măsoare calitatea aerului în România nu funcţionează, din 181 de staţii, doar 82 funcţionează. Comisia Europeană a trimis mai multe avertizări şi început proceduri de infringement împotriva statului român pentru neîndeplinirea obligaţiei de monitorizare a poluării aerului aşa cum cere legislaţia în vigoare.

În 2020 România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că nu a făcut eforturi să reducă poluarea din Bucureşti.

Noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 şi noi drepturi pentru cetăţenii care sunt afectaţi de poluare: standarde mai stricte de pentru particulele fine din aer, PM 2.5, PM 10, SO2 şi NO2 şi alţi poluanţi. Pentru cei doi poluanţi cu cel mai mare impact documentat asupra sănătăţii umane, PM2,5 şi NO2, valorile-limită anuale trebuie reduse la mai mult de jumătate, de la 25 μg/m³ la 10 μg/m³ şi, respectiv, de la 40 μg/m³ la 20 μg/m³; obligativitatea măsurării în zonele în care există poluare; acces în instanţă şi despăgubiri pentru cetăţenii care se îmbolnăvesc (fac astm, cancer pulmonar) din cauza depăşirilor regulate ale calităţii aerului in zonele în care se măsoară calitatea aerului; planuri concrete despre cum are de gând statul sa respecte legislaţia şi să rezolve problemele în zonele complicate.

Noua legislaţie va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030. Până atunci statele vor trebui sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei cp autorităţile ştiu ce au de făcut.