Propagarea informaţiilor false şi dezinformarea sunt cele mai mari riscuri pe termen scurt, în timp ce fenomenele meteo extreme şi schimbarea critică a sistemelor Pământului reprezintă cele mai mari preoocupări pe termen lung, potrivit Global Risks Report 2024, realizat de World Economic Forum.

În acelaşi timp, la nivel strategic, două treimi dintre experţii globali anticipează formarea unei ordini globale multipolare sau fragmentate în următorul deceniu, în care puterile mijlocii şi mari contestă şi stabilesc – dar şi impun – reguli şi norme noi.

"O ordine globală instabilă caracterizată de narative polarizante şi de nesiguranţă, impactul în creştere al vremii extreme şi incertitudinea economică generează riscuri acceleratoare – inclusiv dezinformare şi propagarea informaţiilor false", a declarat Saadia Zahidi, Director General, Managing Director, World Economic Forum. "Liderii mondiali trebuie să se unească pentru a aborda crizele pe termen scurt şi pentru a pregăti terenul pentru un viitor rezilient, durabil şi inclusiv."

Raportul, bazat pe aproape două decenii de date cu privire la percepţia riscurilor, avertizează cu privire la peisajul global al riscurilor în care progresul în dezvoltarea umană este treptat erodat, lăsând statele şi indivizii vulnerabili atât în faţa unor riscuri noi cât şi în faţa celor recurente. În contextul schimbărilor sistemice în dinamica globală a puterii, climat, tehnologie şi demografie, riscurile globale pun la încercare, până la limită, capacitatea de adaptare a lumii.

Global Risks Report, realizat în parteneriat cu Zurich Insurance Group şi Marsh McLennan, se bazează pe opinia a peste 1.400 de experţi globali în riscuri, factori de decizie politici şi lideri din industrie chestionaţi în septembrie 2023.

Rezultatele evidenţiază o perspectivă predominant negativă pe termen scurt asupra lumii, care se va agrava pe termen lung.

În timp ce 30% dintre experţi se aşteaptă la o şansă crescută de catastrofe globale în următorii doi ani, aproape două treimi se aşteaptă la aceasta în următorii 10 ani.

Preocupările cu privire la o criză persistentă a costurilor de trai şi riscurile înlănţuite ale dezinformării şi propagării informaţiilor false conduse de inteligenţa artificială domină perspectiva asupra riscurilor din 2024.

Legătura dintre dezinformare şi neliniştea societală va ocupa un loc central în contextul alegerilor care vor avea loc în mai multe economii majore în următorii doi ani.

Conflictul armat dintre ţări reprezintă de asemenea o preocupare majoră în următorii doi ani.

Potrivit raportului, anii viitori vor fi marcaţi de incertitudinea economică persistentă şi de creşterea decalajelor economice şi tehnologice. Lipsa oportunităţilor economice este clasată pe locul şase în următorii doi ani.

Pe termen lung, barierele în calea mobilităţii economice ar putea creşte, excluzând segmente mari ale populaţiei de la oportunităţile economice.

“Lumea trece printr-o transformare structurală semnificativă determinate de inteligenţa artificială, schimbările climatice, schimbările geopolitice şi tranziţiile demografice. Riscurile cunoscute se intensifică şi apar riscuri noi – dar acestea aduc şi oportunităţi. Acţiunile colective şi coordonate la nivel transfrontalier îşi au rolul lor, dar strategiile locale sunt critice pentru reducerea impactului riscurilor globale. Acţiunile individuale ale cetăţenilor, companiilor şi ţărilor pot schimba balanţa în reducerea riscurilor globale, contribuind la o lume mai luminoasă şi mai sigură.”, comentează John Scott, Head of Sustainability Risk, Zurich Insurance Group.

Ţările predispuse la conflicte sau vulnerabile la climă pot fi tot mai izolate de investiţii, tehnologii şi crearea locurilor de muncă asociate. În absenţa căilor către mijloace de trai sigure, indivizii pot fi mai predispuşi la infracţiuni, militarizare sau radicalizare.

Publicaţia recomandă concentrarea cooperării globale asupra construirii rapidă a căilor de sprijin pentru lupta împotriva celor mai periculoase riscuri emergente. Soluţiile ar putea fi acorduri care abordează integrarea inteligenţei artificiale în luarea deciziilor în conflicte.

Cu toate acestea, raportul explorează şi alte tipuri de acţiuni care nu trebuie să depindă exclusiv de cooperarea transfrontalieră, cum ar fi consolidarea rezilienţei individuale şi statale prin campanii de alfabetizare digitală privind dezinformarea şi propagarea informaţiilor false, sau stimularea cercetării şi dezvoltării în domeniul modelării climatice şi tehnologiilor cu potenţial de accelerare a tranziţiei energetice, cu implicarea atât a actorilor din sectorul public cât şi a celor din domeniul privat.