Pentru Enel, castigatorul licitatiei pentru Electrica Muntenia Sud (EMS), orice temelie care se toarna in Bucuresti inseamna unul sau mai multi cumparatori de curent electric si cresterea consumului. Pentru moment, cu 820 de milioane de euro, Enel a cumparat 1,1 milioane de clienti si un consum anual in valoare de 377 de milioane de euro (peste 4,3 milioane MWh). Dar i-a cumparat si pe viitorii consumatori, care vor consuma mai mult, una din primele consecinte ale cresterii nivelului de trai fiind cresterea consumului de energie. Sa vedem cati vor fi acestia si ce castiguri vor aduce.

Fulvio Conti, CEO Enel, venit in Romania saptamanile trecute, spunea ca nu poate comenta cat profit va avea pe termen scurt EMS sub conducerea Enel, deoarece nu stie cand va fi definitivata preluarea. Despre estimari pe termen lung, nici vorba. Iar despre cum au evaluat initial EMS la 789,7 milioane de euro (cea mai mare evaluare a companiei din cele facute de cei cinci concurenti), nici atat.

Analistii din piata spun insa ca, dincolo de valoarea efectiva de piata a companiei (data de factorii cunoscuti - multi clienti concentrati pe o zona restransa, consum mare, active), Enel a evaluat si propria capacitate de a exploata mai bine compania, pentru un profit cat mai bun. (Italienii au demonstrat ca se poate in 2005, cand au raportat pentru Electrica Dobrogea - o distributie mica - un profit aproape egal cu cel raportat de Electrica SA pentru EMS.) Pe scurt, cei de la Enel au creat nu numai un model propriu al situatiei actuale a companiei, ci au masurat si posibilitatea acesteia de a genera cash/profit. "In consecinta, importanta a fost viziunea investitorului asupra propriei capacitati de management, corelat cu evaluarea riscurilor/ constrangerilor din piata", spune unul din negociatorii contractului.

La peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are 866.900 de consumatori de energie, arata datele Electrica. Conform datelor Institutului National de Statistica si Studii Economice (INSSE), numarul locuitorilor Bucurestiului va creste in urmatorii cinci ani cu aproximativ 200.000, care vor insemna cu atat mai mult pentru consumul de energie cu cat vor avea posibilitatea sa-si cumpere sau sa-si construiasca locuinte noi.

Asadar, sansele ca in urmatorii cinci ani Enel sa furnizeze energie catre un milion de consumatori numai in Bucuresti sunt destul de mari. Numai ca planurile dezvoltatorilor imobiliari prevad constructia a mult mai putine case decat ar avea nevoie piata si i-ar satisface pe furnizorii de utilitati. Conform cu ritmul de crestere a populatiei in Capitala, expertii spun ca aproximativ 20.000 de locuinte date in folosinta pe an ar fi suficiente.

Planurile dezvoltatorilor prevad insa, in medie, cam 5.000 de locuinte noi pe an. La un calcul aproximativ (tinand cont ca factura medie lunara a unei locuinte in Bucuresti este de 96 RON pe luna, conform datelor Electrica), fiecare nou apartament conectat la retea inseamna o factura medie de 1.152 RON anual (330 de euro). Asadar, veniturile suplimentare incasate de operatorul de energie pentru 5.000 de apartamente anual merg inspre 1,65 milioane de euro.

Daca ar fi numai consumatori casnici, atractivitatea Bucurestiului ar fi fost mult mai mica pentru calculele Enel. Noile cartiere anuntate de dezvoltatorii imobiliari cuprind obligatoriu zone comerciale si spatii pentru sedii de firme. Sa ne gandim numai la cartierul pe care il vor ridica in nordul orasului cei de la Baneasa Investments. Proiectul va fi construit in cateva etape, in noua-zece ani de-acum inainte. Pe 224 de hectare se vor intinde birouri, centre comerciale si 3.000 de case individuale sau apartamente in vile. Dincolo de consumul casnic din cartierul din Baneasa, cei 120.000 de metri patrati de birouri si 170.000 de metri patrati de zone comerciale vor insemna un contract serios pentru italienii de la Enel.

Conform studiilor de piata, un metru patrat de birou clasa A sau de galerie comerciala (mai inalt, deci mai puternic luminat) inseamna un consum de peste 230.000 kWh pe an. De exemplu, cel mai mare spatiu comercial din Bucuresti, Plaza Romania (107.000 mp suprafata desfasurata) are un consum anual de 24 GWh pe an, dupa cum spun oficialii Anchor Group. Mall-ul din Vitan, mai mic, are un consum de 18 GWh pe an.

Un centru comercial de tip mall sau galerie comerciala presupune un contract anual de minim 2 mil. euro pentru furnizare de energie, spun analisti de pe piata energetica. Aceasta deoarece consumul minim pentru o astfel de galerie trece de cele mai multe ori de 50-60 GWh.

Astfel de cifre arata ca viitoarele galerii comerciale ale Bucurestiului vor creste considerabil traficul in reteaua Enel. Conform planurilor expuse de dezvoltatorii imobiliari, in urmatorii doi-trei ani, in Romania vor fi date in folosinta cel putin sase centre de tip mall, iar in Bucuresti patru: Sun Plaza (in sudul Capitalei, in octombrie 2006, cu o investitie de 100 de milioane de euro), Baneasa Mall (in martie 2007), Dune Mall, construit de Concorde Mall cu o investitie de 40 de milioane de euro, si Pipera Mall.

Valoarea contractelor cu mari consumatori nu este de obicei dezvaluita de furnizorii de energie, deoarece pretul energiei nu este cel standard, ci este negociat. Cu toate acestea, odata aflat consumul unei cladiri, un specialist poate stabili valoarea contractului.

De exemplu, consumul pe un an al celor doua hipermarketuri Cora (ale Romania Hypermarche), desfasurate pe 20.000 mp, este de 100 GWh, iar analistii au estimat pentru Ziarul Financiar ca suma pe care o vor plati francezii va fi de 4-5 mil. euro. Contractul de furnizare de energie pentru anul urmator al hipermarketurilor Cora a fost castigat de Enol Grup, firma lui Lucian Silviu Boghiu, fost director al Electrica SA.

Ca unele contracte importante, precum cel cu Romania Hypermarche, merg la concurenta nu ii sperie pe cei de la Enel. In 2005, numarul consumatorilor eligibili atrasi de Enel de la concurenta a crescut, asa ca italienii se pregatesc cu divizii specializate de vanzari si negocieri, ca sa poata prinde cat mai multi din clientii importanti ai Capitalei.