Se intra greu in biroul lui Razvan Orasanu de la ultimul etaj al cladirii AVAS din nordul Bucurestiului. "Nu se intra fara o motivatie scrisa", spune cel care, la jumatatea lui ianuarie, i-a luat locul demisionarului Gabriel Zbarcea - intors, dupa numai jumatate de an ca angajat la stat, in avocatura de afaceri.

In plus, discutiile cu noul presedinte al AVAS se poarta numai in prezenta unui consilier - asta, spune noul sef al FPS, e o masura impotriva coruptiei.

De altfel, in discursul de investitura pe care l-a tinut la 12 ianuarie la sediul AVAS, Orasanu a mentionat coruptia drept prima dintre cele cinci directii pe care isi va exercita mandatul: "Trebuie sa ne pazim si sa prevenim coruptia in toate formele ei", a spus Orasanu, adaugand ca legislatia trebuie aplicata "nepreferential, nediscriminatoriu, intr-un mod absolut transparent".

Dar nu obiectivele anuntate de Razvan Orasanu au fost cele mai comentate in lumea politica si a afacerilor, ci varsta sa. Noul presedinte al AVAS are 24 de ani si e, probabil, cel mai tanar demnitar de un asemenea rang pe care l-a avut Romania vreodata.

Orasanu crede ca varsta nu e un handicap; spune ca nici numirea sa s-ar trebui sa fie considerata o surpriza, pentru ca, din pozitia de consilier al premierului, a colaborat strans cu predecesorul sau "si chiar am lucrat pe unele dosare".

Si a mai ramas suficient de lucru: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului inca mai are in grija o buna parte dintre societatile care au mai ramas in mana statului, precum si o sumedenie de creante de recuperat.

Care sunt in opinia lui Orasanu companiile care trebuie privatizate rapid? "Antibiotice, Electroputere, Tractorul, institutele de cercetare", face el lista. Si, desi noul presedinte si-a propus sa porneasca pana la finele anului cat mai multe privatizari ale firmelor mari, nu a avansat si cifre. "Prefer sa fac lucruri mai putine, dar bine facute, transparente, temeinice", spune el.

E greu de spus cand se va incheia privatizarea - nici Orasanu nu poate raspunde; AVAS mai are, potrivit presedintelui sau, pachete minoritare la circa 200 de companii, pozitii majoritare la alte 80, in timp ce apro-ximativ 500 de societati comerciale sunt propuse pentru lichidare.

Experienta arata, oricum, ca toate estimarile de pana acum au dat gres. La sfarsitul lui 1997, autoritatile adoptau un act normativ care prevedea ca Fondul Proprietatii de Stat (FPS) sa-si inceteze activitatea la 31 decembrie 1998, termenul putand fi amanat cu cel mult sase luni. In 1999, prim-ministrul de la acea data, Radu Vasile, spunea ca FPS isi va incheia existenta in mai 2000. Acum, sase ani mai tarziu, Razvan Orasanu crede ca AVAS - mostenitoarea FPS - are inca un parcurs important.

Chiar daca activitatea de privatizare se va incheia la un moment dat, institutia tot va mai avea de lucru pe partea de recupe-rare a creantelor. In plus, sunt de gestionat aproximativ 15.000 de litigii, procese de lichidare si de monitorizat contractele de privatizare deja incheiate.

"Avem 7.500 de societati comerciale pe care le urmarim in cadrul procedurii de post-privatizare", spune presedintele AVAS. Pana acum, AVAS si predecesoarele sale - FPS si APAPS (Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului) - au incasat venituri de 6,4 miliarde de lei din privatizare in perioada 1992-2005, potrivit informatiilor furnizate de Orasanu.

Cand vine vorba de veniturile pe care le-ar putea obtine institutia pe care o conduce in acest an, presedintele AVAS face trimitere la buget.

"Ma feresc sa dau sume pentru ca si in 2005 am avut o mica nerealizare." Presedintele AVAS se fereste si sa faca estimari pe termene mai lungi. "Nu imi propun un orizont de timp prea larg, ci ma preocup foarte tare sa fac un plan clar pe 2006."