Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deţine împreună cu soţia sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care şi magazinele Comtesse du Barry şi restaurantele Bistro Ateneu şi Le Bistrot Français, a adus pe piaţa locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezenţă discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajaţi de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat şi franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piaţa locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eşecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

Tot la parterul Radisson Blu şi-a găsit loc şi Hugo Boss, un brand german activ pe piaţa premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este şi unul dintre acţionarii companiei Bere Băuturi Bucureşti, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul ţării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piaţa din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizaţii de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerţului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienţi finali de energie, a intrat în insolvenţă în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel şi unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de modă de lux, ei deţinând francizele Valentino, Dolce & Gabbana şi Roberto Cavalli.

Pe segmentul premium şi de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepţii fiind Louis Vuitton şi Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulţi antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piaţa locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct şi un brand deja binecunoscut.

De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcţiilor, care controlează grupul Bog’Art, deţine şi o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producţie, care numără 40 de salariaţi, exportă întreaga producţie, lucrând doar pentru clienţi străini în sistem de lohn, potrivit informaţiilor ZF.

Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcţiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activităţile propriu-zise de construcţii, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art şi firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producţiei de oţel-beton fasonat, în proiectare şi consultanţă în construcţii, servicii de întreţinere şi administrare clădiri, dar şi design vestimentar, potrivit celor mai recente informaţii.

În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alţii au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există şi modele de businessuri locale care îmbină producţia şi retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, şi-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecţii la Constanţa şi un magazin online.

Această activitate suplimentară este operată pe aceeaşi entitate juridică cu activitatea din agricultură.

Totuşi, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activităţi atât în comerţul cu cereale, cât şi în retailul de profil prin reţeaua de magazine Ogorul. În ceea ce priveşte businessul de modă, de acesta se ocupă soţia lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulţi antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alţii pentru că au simţit că există loc pe piaţă pe un anumit segment, iar alţii au crezut că pot fi avantajaţi de forţa de muncă bine pregătită din producţie. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcţii sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.