♦ Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, pe când în Germania a fost de peste 122% ♦ Salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună ♦ Cea mai mare valoare a productivităţii muncii comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când ţări precum Germania au avut o productivitate a muncii cu circa 22% mai mare decât media europeană.

Diferenţa de salarii dintre România şi Germania este de aproape unu la cinci, având în vedere că salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună.

România a avut a opta cea mai mică productivitatea a muncii per oră lucrată raportată la media Uniunii Europene în anul 2022, cu valori mai mici fiind ţări precum Croaţia, Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Grecia şi Bulgaria.

Cea mai mare valoare a productivităţii muncii pe oră lucrată comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

De altfel, productivitatea muncii pe oră lucrată a crescut cu 4,5% în anul 2022 faţă de anul precedent. Cu această creştere, România a fost a fost pe a doua poziţie în rândul ţărilor membre ale UE, după Polonia, cu o creştere de 5,2% de la an la an.

Printre factorii care influenţează creşterea productivităţii sunt nivelul salarial, beneficiile extrasalariale sau stilul de lucru al liderilor, spun oamenii de HR de pe piaţa locală. Florin Rădulescu, partener în cadrul Ascendis, companie de consultanţă şi training în domeniul resurselor umane, este de părere că salariul este un factor motivant pentru creşterea productivităţii până la o anumită limită.

„Am văzut diverse moduri de a ne uita la productivitate. La început de an, produtcivitatea este în continuare în focus. Asta se vede şi în creşteri, şi în cifre. Pe toate liniile de business pe care adresăm nevoile organizaţiilor se vede dorinţa de a creşte productivitatea prin alte mijloace decât prin presiune. (...) Se pare că salariul este factor motivant în creşterea productivităţii până la o anumită limită. Apoi trebuie să vii cu alte metode de creştere – ţine cont şi de procese“, a spus Florin Rădulescu în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023.

Oana Pascu, fondator al Complice.ro, o companie care furnizează beneficii extrasalariale pentru angajaţi, este de părere că salariul nu mai este un factor de influenţă de decizie în productivitatea angajaţilor atât timp cât este la un nivel rezonabil.

„Salariul este o condiţie de «igienă». Atâta timp cât salariul de bază este foarte departe de ceea ce ar trebui să fie, este o problemă, atunci când salariul este la un nivel rezonabil, partea financiară nu cred că îşi mai poate pune amprenta în productivitate“, a spus ea în cadrul evPaula Rus, operations manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Adecco România a spus, în cadrul aceluiaşi eveniment, că productivitatea muncii este legată şi de relaţiile din angajaţi şi lideri la locul de muncă.

„Despre productivitate în contextul flexibilizării şi hibridizării, în contextul generaţiilor multiple pe care le avem între noi şi în echipele noastre se poate discuta foarte mult. La trei ani de la pandemie, în continuare se discută despre ore în raport cu productivitatea. Productivitatea este în legătura cu oamenii, cum reuşeşti să îi combini, să îi faci să comunice între ei, să înveţe unii de la ceilalţi, cred că sunt puţine companii care pot să îşi creeze zilnic roluri de conducere“, explică ea.

Productivitatea muncii pe ora lucrată este calculată ca produsul real al activităţii (PIB deflatat măsurat ca volum, cu referinţa în anul 2015) pe unitatea de muncă depusă, măsurată prin numărul total de ore lucrate. La nivel industrial şi regional, PIB-ul este înlocuit de valoarea brută adăugată. Măsura recomandată pentru măsurarea productivităţii de muncă este numărul total de ore lucrate, deoarece aceasta deoarece elimină diferenţele rezultate din compoziţia forţei de muncă de tip angajat cu normă întreagă/ angajat cu timp redus de lucru.