Pe 31 august s-au împlinit şase luni de la demararea în forţă  actualei pandemii. Este un prilej important de a analiza modul în care marile puteri ale lumii au elaborat programe guvernamentale eficiente pentru reducerea numărului de contaminări. Structura de putere a lumii este definită de analiza nodală ca numărul de state ierarhizate descrescător care însumează 80 % din PIB nominal mondial. Conform ultimelor date definitive disponibile în baza de date a ONU din anul 2018, structura de putere a lumii este formata din 19 state prezentate în tabelul 1, fiecare stat este caracterizat prin ponderea din PIB total şi ponderea din contaminările totale.

Datele din tabelul 1 confirmă similitudinea gradelor de concentrare dintre economia mondială şi contaminările totale şi întăreşte concluzia că valoarea recesiunii mondiale ca urmare a pandemiei va fi determinată de cele 19 state. Este verificat faptul că crizele şi boom-urile economiei mondiale sunt determinate în principal de structurile de putere ale lumii din acele perioade. După cum este cunoscut, numărul contaminărilor unui stat determină potenţialul recesiunii economice al statului respectiv. Tot din tabelul 1 rezultă marea variabilitate a ponderii contaminărilor care impune o analiză obiectivă a eficienţei programelor guvernamentale privind reducerea numărului de contaminări.

Prezint în cele ce urmează un model care poate caracteriza în mare măsură eficienţa statelor în domeniul reducerii numărului de contaminări. Modelul utilizează o mărime de referinţă care consta în valoarea medie a contaminărilor mondiale raportate la milionul de locuitori.

Pentru fiecare stat se calculează numărul contaminărilor pe milion care se împarte la media mondială şi este notat cu R. Se pot întâlni 2 situaţii. 

♦ Situaţia în care R este supraunitar. El indică ineficienţa programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

♦ Situaţia în care R este subunitar. El indică eficienţa programelor guvernamentale de reducere a numărului de contaminări în raport cu media mondială.

Sinteza zilei de 31 august este:

În tabelul 2 sunt prezentate în ordine descrescătoare contaminările la 1 milion de locuitori şi valoarea indicatorului R.

Tabelul 2 oferă concluzii de mare relevanţă privind tema propusă.

a. Din totalul de 19 ţări, 11 au valoarea indicatorului R supraunitară deci programele guvernamentale sunt ineficiente din punct de vedere al numărului de contaminări în raport cu media mondială. 8 ţări au valoarea indicatorului R subunitară, deci au programe guvernamentale eficiente în raport cu media mondială.

b. Valorile supraunitare ale indicatorului R sunt dominate de SUA şi de Brazilia, care au de departe cele mai ineficiente programe guvernamentale referitoare la reducerea numărului de contaminări. În intervenţiile mele anterioare am subliniat situaţia de lider al ineficienţei globale în raport cu contaminările a SUA.

c. Referitor la valorile subunitare ale indicatorului R, acestea au particularitatea că 6 ţări sunt din Asia, una din Europa şi una din Oceania. De altfel, singurul continent care nu este prezent în structura de putere a lumii este Africa. Totuşi, între aceste 8 ţări, un caz special îl reprezintă India. Valoarea subunitară a indicatorului R poate să sufere o modificare esenţială în următoarele 3 luni, care ar putea să ne conducă în trimestrul următor la surpriza trecerii statului în zona de ineficienţă. Subliniez că India are o medie zilnică a contaminării de 70000. În trei luni, numărul contaminărilor Indiei ar creşte în această situaţie cu 6300000!!!

Trebuie menţionat în mod special succesul programului guvernamental de reducere a numărului de contaminări al Germaniei, care, alături de Japonia, sunt singurele ţări din grupul G7 cu valoarea indicatorului R subunitară,

d. Un caz special îl reprezintă Brazilia, care în ultimele două luni pare că a pierdut controlul reducerii numărului de contaminări. Foarte important este efectul de contagiune în ţările Americii de Sud, care, în ansamblu, par că au pierdut controlul reducerii contaminărilor, similar cu Brazilia.

În ultima parte a lunii august au fost publicate de către Eurostat date privind reducerea PIB în trimestrul II al anului 2020 în raport cu perioada similară a anului precedent. Ne-am fi aşteptat ca valorile reducerilor să fie proporţionale cu valorile indicelui R. Nu se întâmplă aşa, analiza statistică arătând că influenţa indicelui R asupra valorii reducerii PIB la care ne-am referit este de circa 30 – 40 %. Explicaţia acestei situaţii constă în faptul că valoarea reducerii PIB la nivelul unui stat depinde, în afara valorii indicelui R şi de alţi factori specifici, cum sunt:

♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a persoanelor cu vârsta de peste 65 ani

♦ Ponderea mare a numărului de contaminări a şomerilor

♦ Număr relativ redus de focare de contaminări în organizaţii economice care conduc la întreruperea temporară a activităţii.

♦ Ponderea relativ mare a unei minorităţi etnice cu o redusă influenţă în procesul economic (cazul tipic al afro-americanilor din SUA).

Factorii enumeraţi mai sus sunt de natură să diminueze reducerea PIB, care ar rezulta din valoarea indicatorului R.

Faţă de cele prezentate anterior, pentru perioada următoare se impune ca toate statele lumii să evalueze bilunar trendul valorilor indicelui R pentru a stabili eficienţa programelor elaborate şi modul în care populaţia respectă regulile de prevenţie a pandemiei.

În ce mă priveşte, voi reveni la începutul lunii decembrie cu o analiză comparativă a următoarelor 3 luni privind eficienţa programelor guvernamentale referitoare la reducerea numărului contaminărilor cu Covid 19.