Deşi fondurile de obligaţiuni rămân printre cele mai populare opţiuni de investiţie în România, competiţia cu titlurile de stat Fidelis devine tot mai intensă în contextul în care aceasta este alimentată de frecvenţa lunară de acum a emisiunilor şi de nevoia tot mai mare de finanţare a statului, care a crescut semnificativ în ultimii ani.

Însă, atrage atenţia unul dintre cei mai mari jucători din industria de administrare de active, astfel de programe de finanţare de la populaţie – care ocolesc investitorii instituţionali - pot adânci două fenomene care nu sunt neapărat pozitive: dezintermediarea financiară şi segmentarea pieţei titlurilor de stat (Tezaur, Fidelis, interbancar). Până la explicaţii, cifre.

Circa 314.000 de investitori investesc prin intermediul fondurilor de obligaţiuni şi au plasamente de aproximativ 13,9 miliarde de lei, adică o medie de 44.000 de lei, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri. Pe parcursul anului 2024 fondurile de obligaţiuni au avut subscrieri, adică intrări de bani de 2,4 mld. lei.

Aceste fonduri au o strategie de investiţii diversificată din partea administratorilor pentru optimizarea riscurilor şi maximizarea performanţei pe termen lung. Diversificarea include investiţii în diverse valute, pentru a proteja fondurile împotriva riscurilor valutare, pe scadenţe diferite pentru a echilibra riscul şi randamentele în timp, şi pe arii geografice variate pentru a reduce expunerea la economii sau pieţe cu volatilitate mare.

Exemple de randamente în 2024: 5,4% pentru BRD Simplu, 4,9% Raiffeise Ron Flexi, 4,5% OTP Obligaţiuni.

Pe de altă parte, prin Fidelis statul român a atras de la investitorii persoane fizice circa 16,4 mld. lei în 2024, deci de câteva ori peste intrările fondurilor, pentru câteva zeci de mii de români care au subscris aceste instrumente. În timp ce fondurile oferă flexibilitate şi diversificare, dobânzile ridicate şi accesibilitatea titlurilor de stat le fac un magnet pentru economiile populaţiei. Pentru Fidelis dobânzile ajung şi la 7,95% pe an pentru perioada următoare.

“Aceste programe îşi îndeplinesc rolul lor în finanţarea datoriei publice şi probabil şi în atragerea de investitori noi în piaţa de capital dar pe de altă parte de la un punct încolo se pare că pot adânci două fenomene care nu sunt neaparăt pozitive”, a spus Horia Braun, director general Erste AM, cu active de 5 mld. lei, la o conferinţă de presă organizată în Bucureşti.

“Unul este acela de dezintermediere financiară - în momentul în care populaţie investeşte direct în titluri de stat, acesta este un flux de investiţii care practic ocoleşte investitorii instituţionali. Asta înseamnă mai puţin bani care circulă în această parte de intermediere şi asta poate afecta în timp, la scară mai mare, şi finanţarea economiei reale pentru că fondurile de investiţii oferă o posibilitate de diversificare”.

Al doilea fenomen identificat de Horia Braun este cel de segmentarea a pieţei titlurilor de stat. “Avem Fidelis, Tezaur, piaţa interbancară (cea care ar trebui să fie cea mai lichidă şi care angrenează o serie de investitori de anvergură). Dacă aceste fluxuri de capital care veneau din partea populaţiei vor ocoli acestă piaţă secundară de titluri de stat, s-ar putea ca la un moment dat, nu neapărat acum, să afecteze lichiditatea pe piaţa secundară. Vedem deja ce probleme sunt pe piaţa secundară de acţiuni pentru că sunt mulţi investitori de tip buy&hold”.

Horia Braun atrage atenţia că dacă ajungem şi pe piaţa de titluri de stat la un fenomen similar pe termen lung, ar putea să afecteze ca emitent, ca ţară. “Trebuie să ai o piaţă de titluri de stat lichidă pentru a atrage cât mai mulţi investitori noi, străini în special, şi să poţi să emiţi la randamente care să nu includă o primă de lichiditate”.

Lichiditatea ridicată înseamnă că investitorii pot vinde sau cumpăra titluri rapid şi eficient, fără a afecta prea mult preţul. Dacă populaţia investeşte direct în titluri de stat şi le păstrează pe termen lung (de tipul buy&hold), nu există tranzacţii între investitori, ceea ce reduce lichiditatea pieţei secundare.

Potrivit datelor BNR, valoarea medie zilnică a tranzacţiilor pe piaţa secundară cu titluri de stat denominate în lei a fost în ianuarie 2025 de 4,8 mld. lei, în scădere cu 1 mld. lei faţă de luna precedentă, dar dublu faţă de ianuarie 2024.

Volumul tranzacţiilor pe piaţa secundară de titluri de stat este influenţat de factori precum modificările ratelor dobânzilor, percepţia riscului economic şi politic, şi fluxurile de capital din partea investitorilor instituţionali sau străini.​