♦ Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Situaţia este critică, numărul bolnavilor creşte dar nu avem niciun program de screening iar planul naţional de combatere a cancerului a rămas doar pe hârtie. Doar cine are bani îşi face investigaţii“ ♦ România înregistrează rate ale mortalităţii prin cancer cu 48% mai mari decât media UE, potrivit Globocan 2022.

Prevenţia pe boli oncologice a devenit doar un „buzzword“, un cuvânt  pe care îl folosesc toţi cei care se perindă pe la conducerea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Sănătate când vine vorba de sănătatea publică, însă la nivel practic nu se vede nicio îmbunătăţire pe teren pentru  facilitarea accesului pacienţilor la investigaţii de screening în baza biletului de trimitere. Din contră, un pacient cu greu găseşte în baza biletului de trimitere un loc la o ecografie sau o mamografie, o investigaţie de bază în screeningul de cancer mamar.

Planul naţional de combatere şi control al cancerului (PNCC), ce prevede acces la screening, dar şi la tratamente eficiente, care trebuia să fie implementat încă de anul trecut, rămâne în prezent doar la nivelul de hârtie, la  fel ca alte programe naţionale.

Realitatea din teren arată că doar pe cancerul de sân, ce reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul femeilor pe afecţiuni oncologice, România este pe ultimul loc în UE  la screeningul prin mamografie, o  investigaţie de bază.

Preţul unei mamografii bilaterale începe de la 440 de lei în clinicile private şi ajunge la 890 de lei (mamografie cu tomosinteză), în timp ce preţul  unei ecografii bilaterele de sâni începe de la 440 de lei.

La stat este imposibil de găsit un loc pentru o mamo­grafie cu bilet de tri­mi­tere, la Institutul Clinic Fundeni „avem un singur me­dic care are pro­gra­mări până la finalul anului“,  iar la spitalul de ob­stretică- ginecologie Filantropia din Bucureşti nu răs­punde nimeni la numărul pentru programări. Online, pe site-ul spitalului, apare că nu este niciun loc disponibil la niciunul din medicii afişaţi pe site luna aceasta. Pe de altă parte, la Institutul Oncologic se poate face mamografie doar după con­sultaţia la un medic specialist din cadrul insti­tu­tului. „Doar la recomandarea unui medic din ca­drul Institutului nostru se poate face mamo­grafie“.

Recent, medicul ginecolog Ioan Stoian, fondatorul Royal Hospital din Capitală, specializat în servicii de obstretică-ginecologie, declara pentru ZF că programele naţionale de sănătate sunt doar pe hârtie, fără a evea efect pe teren, şi că bugetele din sănătate ar trebui să fie transparente, să existe un control pe fiecare leu cheltuit pentru a se vedea un efect în ceea ce priveşte sănătatea publică. De altfel, atât bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei de Sănătate au crescut în fiecare an.

În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul CNAS din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul acesta, arată datele publice.

Oficialii Ministerului Sănătăţii nu au transmis câte mamografii sau ecografii de sân s-au efectuat anul trecut şi nici oficialii CNAS nu au răspuns la întrebarea câte mamografii sau ecografii de sân au decontat anul trecut.

Mai mult, un studiu realizat anul trecut de spitalul de oncologie Medisprof din Cluj Napova arătă că românii nu merg la controale preventive din cauza costurilor pe care le implică investigaţiile.

„Programele naţionale sunt doar pe hârtie iar planul naţional de combatere a cancerului nu s-a implementat la jumătatea anului trecut aşa cum era prevăzut, rămâne doar o hârtie, pentru că s-a abrogat articolul care îi obliga să scrie normele de implementare. Situaţia este critică, suntem pe primul loc la mortalitatea prin cancere. Doar cine are bani îşi face screening“,  a spus Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Ultimele date arătau că doar 3,4% dintre femei (cu vârsta între 25 şi 64 de ani) au beneficiat de screening în cadrul programului naţional în 2020, potrivit informaţiilor de Statistică. Date pe anii 2021, 2022 sau 2023 nu există.

România este pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de  sân prin mamografie şi pe col uterin, potrivit Eurostat.

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, citate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Totodată, numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000 de persoane. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la femei sunt  cancerul de sân şi cancerul colorectal.

În fiecare an, în România, avem peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, iar totalul deceselor este cu 48% mai mare decât media europeană, conform Globocan (Global Cancer Observatory) 2022.