"Ne preocupă în mod deosebit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, astfel să ridicăm gradul de siguranţa energetică zonală. În acest context, România, Bulgaria, Grecia şi posibil Ungaria vor forma în cadrul grupului la nivel înalt un sub-grup responsabil de construcţia Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor - n.r.) care să asigure inter-conectarea în domeniul gazelor naturale a acestor state", a declarat într-un comunicat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Gerea a participat luni la Sofia, Bulgaria, la o reuniune pe tema inter-conectării regionale în domeniul gazelor naturale, la care au mai fost prezenţi şi Maros Sefcovic, vice-preşedinte al Comisiei Europene, Miguel Arias Canete, comisar pentru Energie şi Activităţi Împotriva Schimbărilor Climatice, precum şi delegaţi din ţări central şi est europene.

Proiectul Aegean Baltic Corridor ar avea rolul de interconecta sistemele de transport al gazelor naturale din Grecia, România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, cu scopul de a creşte securitatea alimentării cu gaze naturale în Europa centrală şi de Est.

La iniţiativa ministrului bulgar al energiei, reprezentanţii Bulgariei, României, Ungariei şi ai Greciei au analizat oportunitatea şi disponibilitatea celor patru state membre de a constitui un subgrup de lucru destinat promovării Coridorului Vertical (proiectul Aegean Baltic Corridor), cu intenţia declarata de a fi abordat la nivel regional şi de a fi propus spre finanţare Comisiei Europene.

Cu exceptia Ungariei, care şi-a exprimat acordul de principiu cu privire la aderarea la Subgrupul de lucru, urmând ca decizia finală să fie comunicată ulterior, şefii delegaţiilor au fost de acord cu crearea acestui organism, o primă reuniune urmând să aibă loc la Sofia, la jumatatea lunii martie.

Temele aflate pe agenda întâlnirii au vizat perspectivele de aprovizionare regională cu gaze naturale, precum şi soluţiile pe termen scurt în ceea ce priveşte inter-conectarea, potrivit comunicatului Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

"România are un set de priorităţi de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu gaz care vizează completarea legăturilor lipsă cu statele vecine", a adăugat Gerea în comunicat.

Reuniunea s-a finalizat cu o declaraţie comună a reprezentanţilor Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Greciei, Ungariei, Italiei, României, Sloveniei, Slovaciei şi ai Comisiei Europene prin care s-a anunţat crearea grupului la nivel înalt CESEC, al cărui obiectiv este stabilirea unei foi de parcurs privind infrastructura de gaze ca prioritate regională. Scopul îl reprezintă consolidarea securităţii energetice prin asigurarea accesului la cel puţin trei surse de gaz pentru fiecare stat din regiune, se mai spune în comunicat.

Reţeaua de gaze a României este în prezent concetată cu cea a Ungariei şi a Republicii Moldova, dar niciuna nu îi asigură un grad prea ridicat de independenţă faţă de importurile de gaze din Federaţia Rusă, întrucât din Ungaria se importă gaze, iar în Republica Moldova ar urma să se exporte.

Comisia Europeană a alocat, în anii trecuţi, fonduri şi pentru conectarea sistemului de gaze cu cel din Bulgaria, dar această legătură nu a fost încă realizată.

România îşi asigură din producţia proprie cea mai mare parte a consumului de gaze naturale, dar importă şi din Federaţia Rusă. Guvernul apreciază că România nu va mai avea nevoie de importuri de gaze după 2020, când speră să înceapă producţia în Marea Neagră, dar momentul începerii extracţiei depinde de operatorii concesiunilor.