♦ În noiembrie 2015, un angajat din Timiş câştiga 2.200 de lei, iar în noiembrie 2024 salariul lui ajunsese la peste 6.600 de lei net ♦ În ultimul an, salariile din Timiş au crescut cu circa 1.000 de lei net ♦ Clujul este pe locul al treilea în clasamentul salariilor, cu venituri lunare mai mici cu 400 de lei faţă de cele din Timiş ♦ „Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim şi de compensarea inflaţiei, unele judeţe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competenţe al forţei de muncă. Judeţe cu centre urbane puternice, precum Timiş, Cluj, mai recent şi Iaşi, cât şi zona Bucureşti/Ilfov au crescut exponenţial în ultimii ani.“ 

Judeţul Timiş este foarte aproape de a deveni liderul clasamentului judeţelor cu cele mai mari salarii din România, după ce a depăşit Clujul şi este la foarte mică distanţă de Capitală, arată datele de la INS analizate de Ziarul Financiar. 

Astfel, Bucureştiul rămâne lider, cu un salariu mediu net de 6.690 de lei, dar din urmă vine puternic Timiş, cu o medie salarială de 6.649 de lei net pe lună în noiembrie 2024. Clujul este pe poziţia a treia în clasamentul judeţelor, la o diferenţă considerabilă de primele două clasate, cu un salariu mediu net de 6.245 de lei net în noiembrie 2024.

De altfel, de la an la an, salariul mediu net din Timiş a crescut cu aproape 1.000 de lei net, de la 5678 de lei în noiembrie 2023 la 6.649 de lei în noiembrie 2024. În ultimii 10 ani, creşterea salariului mediu din acest judeţ a fost de circa 4.450 de lei. Timişoara este un important centru industrial şi tehnologic, cu numeroase investiţii străine, în special în sectoarele automotive şi IT care au continuat să atragă investiţii şi să se dezvolte. 

„Dincolo de impulsul general determinat de revalorizarea salariului minim şi de compensarea inflaţiei, unele judeţe au crescut accelerat odată cu schimbarea profilului de competenţe al forţei de muncă. Sunt beneficiarele tranziţiei economiei către sectorul serviciilor. Astfel, judeţe cu centre urbane puternice, precum Timiş, Cluj, mai recent şi Iaşi, dar şi zona Bucureşti/Ilfov au crescut exponenţial în ultimii ani“, a spus pentru ZF Raluca Pârvu, business manager la BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane. 

Dezvoltarea sectorului IT şi de tehnologie şi a centrelor de servicii, domenii care angajează persoane înalt calificate, cu studii superioare, şi creşterea ponderii acestor domenii în structura economică judeţeană a adus o accelerare masivă a veniturilor locuitorilor, crede ea. 

Cătălin Ciupag, branch manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România, spune şi el că, de obicei, judeţele cu centre economice importante, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov, au înregistrat o creştere mai accentuată a salariilor, în principal datorită atragerii unor investiţii semnificative şi a dezvoltării unor sectoare economice competitive. 

„Dinamicile mai mari de creştere se observă adesea în judeţele care beneficiază de investiţii străine şi de dezvoltarea infrastructurii. Este important de menţionat faptul că dezvoltarea economică a fiecărui judeţ influenţează  evoluţia salariilor“, a spus el pentru ZF. 

Dacă ne uităm pe evoluţia din ultimii 10 ani, vedem că salariul mediu net în România a ajuns la 5.388 de lei în noiembrie 2024, în creştere cu 180,9% faţă de aceeaşi lună din 2015, potrivit datelor INS analizate de Ziarul Financiar. 

Cea mai mare creştere procentuală a salariului mediu net fost înregistrată în judeţul Ialomiţa, unde salariul mediu net a crescut cu 234,7%, de la 1.433 de lei în 2015 la 4.796 de lei în 2024. Alte judeţe unde salariile au crescut puternic sunt Neamţ (plus 230,9%) şi Bacău (plus 229,6%), judeţe în care salariile s-au triplat în ultimul deceniu. 

„Factorii comuni pentru întreaga economie sunt în principal creşterea economică accelerată, dar şi politica salariului minim, dat fiind că o treime dintre salariaţi primesc salariul minim pe economie. După pandemie, notăm şi eforturile angajatorilor de a compensa puseul inflaţionist. Pe de altă parte, competiţia dintre angajatori şi penuria de forţă de muncă au determinat companiile să pluseze la pachetele de compensaţii şi beneficii“, susţine Raluca Pârvu.  

La polul opus, în ultimul deceniu, judeţele cu cele mai mici ritmuri de creştere au fost Ilfov (plus 140%), Vâlcea (plus 155%) şi Gorj (plus 160,5%), unde avansul salarial a fost sub media naţională. Ilfov, deşi a înregistrat o creştere relativ mai modestă, rămâne unul dintre judeţele cu cele mai mari salarii (5.326 de lei), beneficiind de proximitatea faţă de Capitală şi de dezvoltarea rapidă a unor sectoare ale economiei, printre care şi logistica. 

Dacă în 2015 diferenţele salariale între judeţe erau mai puţin pronunţate, acum decalajele au devenit mai evidente. Spre exemplu, în 2015, salariul mediu net din Bucureşti era cu 1.108 lei mai mare decât cel din Bacău. În 2024, diferenţa este de 1.717 lei. De asemenea, între cel mai mare salariu mediu net, cel din Bucureşti, şi cel mai mic, cel din Harghita, este o diferenţă de aproape 2.700 de lei în prezent. 

Astfel, deşi salariile au crescut semnificativ în toate judeţele, centrele economice mari – Bucureşti, Timiş, Cluj – continuă să atragă cele mai mari venituri, în timp ce judeţele mai puţin dezvoltate economic încă au dificultăţi în recuperarea decalajului.

Pentru anul 2025, prognozele de evoluţie a salariilor sunt de creşteri modeste, însă ele încă există.

„Tendinţa de creştere va continua şi în 2025, pe măsură ce piaţa muncii se maturizează şi se adaptează noilor realităţi economice. Sunt mai mulţi factori esenţiali care au contribuit la creşterea puternică a salariilor în ultimul deceniu şi fac referire la trei factori importanţi: evoluţia pieţei muncii şi deficitul de personal calificat, dezvoltarea investiţiilor străine prin companiile internaţionale şi nu în ultimul rând la creşterea salariului minim pe economie garantat în plată şi politicile guvernamentale unde atât ajustările periodice ale salariului minim, cât şi facilităţile fiscale pentru industrii precum IT-ul, sectorul de construcţii, industria alimentară“, a mai spus Cătălin Ciupag.