Până în prezent, circa 20 de unităţi şcolare au depus cereri la Ministerul Educaţiei pentru a deveni o şcoală pilot, spune Radu Szekely, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Şcolile pilot sunt unităţi de învăţământ descentralizate, adică vin cu un curriculum oferit de şcoală, proiectarea pe arii de învăţare şi nu pe discipline şi curriculum la alegerea elevilor. Astfel, aceste şcoli decid singure cum grupează ariile de învăţare şi ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.

”Până în momentul de faţă avem 20 de cereri înregistrate la Ministerul Educaţiei pentru şcoli pilot. Dintre acestea, cele mai multe, circa jumătate, se referă la un proiect de curriculă elaborat conform metodologiei cadru, deci o pilotare curriculară. Sunt şi propuneri care vizează nişte aspecte mai punctuale, nişte metode de lucru diferite, care nu se înscriu în ideea de şcoală-pilot, după părerea mea”, a spus Radu Szekely în cadrul unei dezbateri organizată de Societatea Academică din România (SAR). 

Încă din anul 2011, Legea educaţiei naţionale permite funcţionarea unor şcoli-pilot, experimentale şi de aplicatie. În anul 2020 au fost adoptate cele două acte normative necesare demarării procesului de pilotare, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 559 şi Ordinul de ministru nr. 4811, însă nicio şcoală nu a început efectiv procesul de pilotare până în prezent.

”Motivul pentru care încă nu am demarat niciun proiect de şcoală-pilot este că nu vrem să creăm o formă fără fond. Analizele pe care le-am făcut arată că este nevoie de o finanţare pentru asta, este nevoie de nişte schimbări legislative care să permită încadrări diferenţiate ale oamenilor, de exemplu. Un liceu care vrea să piloteze un curriculum diferenţiat şi vrea să angajeze oameni pentru a face asta nu poate face acest lucru în afara normelor pe care le are la dispoziţie prin Ministerul Educaţiei, nu o poate face cu bani din alte surse pentru că legea nu o permite. Chiar dacă ar avea sponsorizări sau finanţări private, nu pot angaja personal didactic decât pe normele încadrate la Ministerul Educaţiei”, a explicat Szekely.

Mai mult, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei spune că şcolile pilot trebuie pregătite mai bine, iar factorii de decizie au aşteptat să vadă şi în ce măsură proiectul România Educată oferă posibilitatea de a descentraliza pilotarea.

”O şcoală pilot trebuie să piloteze nişte schimbări mai de amploare care, ulterior, să fie scalate la nivel naţional”, mai spune Radu Szekely.

Consilierul prezidenţial pe educaţie Ligia Deca spune că şcolile pilot pot arăta dacă autonomia şcolară este eficientă.

”Ideea şcolilor pilot este şi o modalitate de a pune în practică creşterea autonomiei şcolilor, de a aduce decizia cât mai aproape de locul în care se întâmplă efectiv procesul educaţional. Cred că şcolile pilot ne pot arăta că autonomia şcolară dă rezultate”, a spus Ligia Deca în cadrul aceluiaşi eveniment.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cuprinde şi crearea a 60 de şcoli pilot care vor fi finanţate din fonduri europene. Şcolile pilot presupun trei principii alternative la tipul clasic educaţional, respectiv un curriculum oferit de şcoală, proiectarea pe arii de învăţare, ci nu pe discipline şi curriculum la alegerea elevilor.