♦ Industria românească, îngenuncheată de preţurile la energie şi de problemele de pe lanţurile de aprovizionare, merge în 2023 pe al cincilea an de scădere, pentru că principalul client, zona euro, pierde viteză, dacă nu chiar va scădea în 2023.

Producţia industrială a României a scăzut cu 4,8% în primele şase luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderea în cauză este cu atât mai complicată cu cât nici primele şase luni din 2022 nu au fost bune deloc pentru industrie, care a fost tot în scădere. De fapt, industria românească merge, în 2023, pe al cincilea an de scădere.

„Credem că producţia industrială din România va fi negativă în 2023”, sunt de părere economiştii de la Erste, proprietarul BCR, care menţionează că este al doilea an consecutiv de scădere a producţiei industriale. Este adevărat că în 2021 producţia a fost pe plus, dar plusul este înregistrat prin comparaţie cu 2020, care a fost un dezastru, iar creşterea firavă a sectorului industrial a fost departe de a compensa scăderea din 2020.

Industria face acum mai puţin de un sfert din economia României dar, în continuare, majoritatea exporturilor. Astfel, cum zona euro este principalul partener la export pentru România, mersul industriei din această zonă este unul dintre principalii indicatori pentru evoluţia sectorului industrial din România.

”Statisticile exprimă consolidarea tendinţei de ajustare din industrie în a şasea lună a anului curent, evoluţie determinată de climatul dificil din comerţul internaţional şi din economia zonei euro (principalul partener economic) şi de nivelurile ridicate ale costurilor de finanţare şi incertitudinilor”, scrie Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania. Economiştii BCR remarcă înrăutăţirea perspectivelor din industria germană: „Componenta de producţie a Indicelui Climatului de Afaceri Ifo pentru Germania s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele luni, cu aşteptările înregistrând o scădere deosebit de accentuată.”

Cum arată datele actuale şi prognozele, industria nu va contribui sau va contribui marginal la PIB-ul din 2023. Aceasta este însă imaginea mare, de ansamblu, pentru că anumite sectoare industriale sau companii au mers foarte bine, în ciuda problemelor de pe lanţurile de valoare, a creşterii preţurilor la energie de anul trecut sau a războiului din Ucraina.

„Industria vehiculelor motorizate a fost un punct luminos în iunie (Ă7,5% an/an), deoarece reducerea presiunilor din lanţul de aprovizionare a permis companiilor să facă faţă cererii anterioare din partea clienţilor. Celelalte sectoare de producţie au înregistrat scăderi severe în termeni anuali în luna iunie”, mai notează economiştii de la Erste.

Datele la semestrul întâi arată că PIB-ul a crescut cu doar 1,7%, faţă de o aşteptare de 2,8% pe întreg anul. Aşa că analiştii economiei reduc prognozele: o creştere de 1,5%-2%, în acest an. Datele la jumătate de an nu surprind evoluţia din agricultură. Iar agricultura merge bine şi, cu aportul ei, creşterea PIB ar putea atinge 2%.