Pentru unii ciumă, pentru alţii mumă, aşa a fost inflaţia în 2022. Guvernul, dar şi unele companii au beneficiat din plin de creşterile de preţuri, în vreme ce angajaţii au pierdut putere de cumpărare. Acum însă inflaţia se răzbună pe toţi.

Unde s-a făcut simţită inflaţia în bugetul statului în 2022:

1. TVA

Creşterea de preţuri se reflectă direct în încasările statului din TVA, care este cea mai importantă taxă: fiind o taxă care se aplică procentual, cu cât preţul este mai mare, cu atât TVA-ul plătit la stat este mai mare. La o inflaţie medie de 14% în 2023, guvernul şi-a crescut încasările din TVA cu 19% în 2022.

De asemenea, omul când vede că lucrurile se scumpesc şi are bani acum, cumpără azi ce are de luat, ca să nu cumpere mâine la un preţ mai mare. Ca atare, consumul ca volum a crescut în 2022, părând imun la inflaţie. Pentru moment. În cifre absolute, cel puţin 11 mld. de lei a adus inflaţia pentru încasările din TVA.

2. Venituri nefiscale – profitul companiilor de stat

+50% a fost creşterea veniturilor statului din venituri nefiscale, unde intră şi dividendele plătite de giganţii din energie pe care îi deţine. În cifre, la acest capitol, cel puţin 10 mld. lei a adus inflaţia şi, mai ales, creşterea nemaivăzută a preţurilor energiei.

Iată că din doar două componente sunt deja peste 20 mld. lei, adică aproape cât gaura care este în buget în 2023.

Mai departe, statul a mai ciupit, cu ajutorul inflaţiei, şi impozit pe venit şi contribuţii sociale: creşterea de preţuri a pus presiune pe companii să mărească salariile şi, ca atare, creşterile au mers şi către taxele şi contribuţiile aferente.

Este drept că inflaţia a antrenat şi cheltuieli mai mari pentru stat, în zona de bunuri şi servicii. Pe net însă, când a tras linie, statul s-a trezit mai bogat din inflaţie.

În 2023 inflaţia i-a explodat în faţă.

Aşa cum au avertizat economiştii, nu te poţi bucura de creşterea de preţuri decât pe termen scurt. Pe partea de încasări din TVA, creşterea de preţuri nu putea să ţină a la longue fără ca, într-un final, consumul să intre în constricţie. Este exact ce s-a întâmplat în 2023, când consumul, chiar dacă a crescut, a încetinit ritmul de creştere. Când întrebi orice economist de ce, primul răspuns este efectul inflaţiei prelungite.

Aşa se face că în aprilie 2023, încasările din TVA au plonjat cu 13%. Nota bene, în condiţiile în care inflaţia este în continuare de peste 10%. Deci doar din inflaţie, cu acelaşi volum de vânzări ca anul trecut, trebuia ca încasările statului din TVA să crească cu 10%.

Mai departe, uşor de anticipat, altă scădere la venituri în aprilie este la veniturile nefiscale. Inflaţia a dat, inflaţia a luat. -30% este scăderea din aceste venituri în aprilie, faţă de aprilie 2022.

Avem, deci, TVA care scade cu 13% şi venituri nefiscale care scad cu 30%. Ambele, conform bugetului de la începutul anului, ar trebui să crească cu circa 20% în 2023. Cifrele sugerează, cel puţin la aceste două capitole, un dezastru.

Iată că exact categoriile care au adus cei mai mulţi bani din inflaţie la bugetul de stat se întorc acum şi se răzbună pe guvern. Ca un făcut, este exact în momentul în care sindicatele puternice din învăţământ, sănătate şi CFR pun presiuni pe creşterile de salarii, culmea, tocmai din cauza inflaţiei.

Mai este o categorie care evidenţiază nota de plată pentru guvern a preţurilor de anul trecut. Cheltuiala cu subvenţiile creşte cu 185%, adică aproape s-a triplat în aprilie. Sunt restanţele pentru subvenţionarea preţurilor la energie din 2022.

Că putea face mai mult guvernul sau nu pentru scăderea inflaţiei, este altă discuţie, dar în mod cert nu poate fi făcut primul răspunzător pentru avansul preţurilor. Dar s-a bucurat de veniturile suplimentare. Inflaţia s-a întors acum ca un bumerang împotriva guvernului în cel mai prost moment.