Intrarea la liceu pe bază de admitere în regim propriu – fiecare Colegiu Naţional să îşi organizeze propria admitere – aşa cum propune ministrul educaţiei Sorin Câmpeanu, deschide calea către legalizarea corupţiei în sistemul educaţional.

O poveste reală.

Intram în clasa a opta, la o şcoală generală din Râşnov, judeţul Braşov, în 2007. Presiunea începea să crească, pentru că ne pregăteam de admiterea la liceu şi voiam să prind unul dintre liceele bune din Braşov. La vremea aceea, Testarea Naţională, fosta Capacitate, se dădea la Mate, Română şi, la alegere, Istorie sau Geografie.

Colegii s-au apucat de meditaţii, mulţi la toate cele trei materii. Eu am ales să fac doar la Mate. Diriginta, profesoară de Geografie şi Istorie, era celebră şi de faptul că scotea din oricine cel puţin un 8 la Testarea Naţională, după meditaţii. Ceea ce a şi făcut.

Începe anul şcolar cu aşezarea în bănci. Clasic, suntem aşezaţi pe înălţime, fată cu băiat: în faţă cei mai scunzi, în spate cei mai înalţi.

După două săptămâni - o lună, diriginta intră în clasă şi dispune reaşezarea în bănci. Între timp, se şi limpezise cam cine e la meditaţii la Geografie şi cine nu este. În mod bizar, pe rândul 1 sunt aşezaţi cei de la meditaţii, împreună cu câţiva norocoşi care nu erau la meditaţii la ea. Rândul 2 este păstrat exclusiv pentru cei care nu sunt la meditaţii.

La un moment dat, după câteva săptămâni - o lună, un coleg din prima bancă, rândul 2, este reaşezat de dirigintă în a doua bancă, rândul 1, în locul unei colege. Intrase şi el la meditaţii. Ea, nu.

Profesoara era deşteaptă. Nu dădea notele pe ochi frumoşi, ci pe cunoştinţe pe bune. Totuşi, cumva, notele erau simţitor mai mari pentru cei din rândul 1 - rândul celor de la meditaţii. Interesant este modul de operare, având în vedere că da, notele erau date pe bune.

A venit teza. La subiectul principal, subiectul III parcă, rândul 1 avea de rezolvat următoarea cerinţă: „Numiţi toate diviziunile Carpaţilor Meridionali”. Răspunsul corect era: Parâng, Retezat-Godeanu, Făgăraş şi Bucegi.

Pentru rândul 2, subiectul suna aşa: „Numiţi toate diviziunile şi subdiviziunile Depresiunii Colinare a Transilvaniei”. Răspunsul corect:  Podişul Târnavelor, Dealurile Reghinului, Depresiunea Făgăraş, Dealurile Feleacului, Depresiunea Bistriţei, etc. În jur de 30 de forme de relief – dealuri, depresiuni şi aşa mai departe.

Am luat în jur de 8 la teză, iar pentru admiterea la liceu contau şi mediile din şcoala generală. Pe rândul 1, după cum se poate ghici, notele au fost cam de 9 şi de 10. În mod ciudat, în clasa a opta, elevii altădată de 6-7 au ajuns de 9-10 la Geografie. Dar pe ceea ce au învăţat, totuşi, iar asta nu putea contesta nimeni.

Ei bine, situaţia s-a schimbat la Testarea Naţională. Mai mulţi colegi de la meditaţii, de pe rândul 1 - de altfel elevi buni - au luat nota 10 curat. Dar, destui dintre elevii care nu erau în vârful clasamentului în clasă, dar erau la meditaţii la Geografie, au luat 8-9. Nota mea la Geografie a fost un 9,85.

Acum, întrebarea este următoarea: dacă doamna dirigintă ar fi făcut şi subiectele pentru admiterea la liceu, în paralel cu meditaţiile pe care le dădea, oare cum ar fi fost situaţia? Câţi elevi dintre cei mediocri ar fi luat faţa celor care ar fi meritat să intre la un liceu bun?

O poate acuza cineva pe dirigintă de corupţie? Nu, abuzul în sine a fost perfect „legal”, adică nu se putea dovedi.

Ministrul Educaţiei a anunţat un set de modificări la sistemul educaţional din România, printre care şi posibilitatea ca liceele, colegii naţionale, să îşi poată organiza propria admitere.

Întrebarea tuturor este: dacă profesorii care creează subiectele pentru admitere au şi elevi de clasa a opta la meditaţii, vor rezista tentaţiei de a se concentra mai mult pe subiectele care urmează să fie date la admitere?

Căci, dacă vor cădea pradă tentaţiei, abuzul ar fi doar moral şi nu ilegal dovedibil, la fel ca în relatarea de mai sus.