Recent, Asociaţia Green Revolution, primul ONG de ecologie urbană din România, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard au propus o rezolvare a problemei infrastructurii de sustenabilitate. Conceptul, lansat deja în Bucureşti, are la bază Pop-up-uri de infrastructură ce integrează câteva elemente esenţiale legate de viitorul sustenabil. Care sunt planurile de dezvoltare a acestui proiect în continuare?

Odată ce am terminat acest proiect pilot, vom analiza costul şi cum putem să eficientizăm şi să scalăm, pentru că dorinţa noastră este că aceste pop-up-uri de sustenabilitate, aceste cutii de servicii să fie într-un număr cât mai mare şi nu numai în Bucureşti şi în alte oraşe, dar în acelaşi timp să răspundă nevoilor reale din acele comunităţi, dintr-un bloc unde vrem să le mutăm, astfel încât soluţia noastră să fie una modulară, adică poate avem nevoie de mai multe prize de încărcare ale maşinilor electrice sau mai puţine, poate avem nevoie de o parcare mult mai mare, de biciclete sau de alte servicii, putem să acomodăm toate aceste nevoi sub acelaşi acoperiş”, descrie Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution, ambiţiile legate de pop-ul de infrastructură recent lansat. Recent, Asociaţia Green Revolution, primul ONG de ecologie urbană din România, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard au propus o rezolvare a problemei infrastructurii de sustenabilitate prin aceste cutii - pop-up-uri de infrastructură - ce integrează câteva elemente esenţiale legate de viitorul sustenabil.

„Am lansat acest pop-up de infrastructură, cum ne spunem noi, cutia de sustenabilitate în care am pus bazele a patru servicii de sustenabilitate. Vorbim despre parcare supraetajată pentru biciclete, cu acces pe aplicaţie mobilă, staţii de încărcare pentru maşini electrice, pentru că o problemă foarte mare la cei care stau la blocuri este că nu au niciun fel de sursă de a alimenta maşina peste noapte când stau acasă cu maşina.

Carte de vizită:

Raluca Fişer, preşedinte, Green Revolution:

1. Cu două decenii în urmă, a luat decizia de a înfiinţa prima publicaţie de business de mediu şi de a promova temele legate de protecţia mediului, încercând să le integrez în agenda politică şi publică;

2. Ulterior, a înfiinţat Green Revolution, ONG care de 15 ani şi-a propus obiectivul de a avea oraşe oraşe mai verzi în România prin proiecte ample de educaţie de mediu.

Pe de altă parte, ne-am uitat şi la problema transportului logistic, care este din ce în ce mai mare odată cu creşterea comenzilor în zona de comenzi – includem aşadar şi un FAN box de la cei de la FAN Courier şi, nu în ultimul rând, avem şi o staţie de colectare ambalaje, care în prezent primesc orice tip de ambalaje. Acest box include şi panouri solare şi are şi un acoperiş verde”, descrie Fişer proiectul. Acesta a fost finanţat printr-o sponsorizare făcută cei de la Raiffeisen Bank şi de la MasterCard. „Au început să apară solicitări de la diverse asociaţii şi comunităţi de locuitori, mici comunităţi sau ONG-uri care se ocupă cu creşterea eficienţei şi sustenabilitatea comunităţilor în care trăiesc. Astfel încât de la Timişoara, de la Cluj, de la Iaşi ne-au scris deja astfel de organizaţii şi ne-au întrebat ce ar trebui să facă să poată şi ei să aibă un astfel de pop-up. Suntem în faza în care, cum spuneam, pe de o parte ne uităm în zona de business case, astfel încât să putem face cât mai multe în acelaşi timp să atragem şi cât mai mulţi alţi parteneri în afara celor care existenţi deja un proiect astfel încât să putem să răspundem la câte mai multe solicitări şi să putem să le şi prioritizăm.”

Printre planurile legate de dezvoltarea acestui proiect în continuare se află astfel ieşirea din Bucureşti: „Cu siguranţă dorinţa noastră este ca fiecare cetăţean din România şi poate nu mai din România să poată să aibă tot felul de servicii de sustenabilitate în proximitatea casei sale. Deci, ambiţiile noastre ca ONG în general, dacă vă uitaţi la ce am făcut noi în zona asta de infrastructură, dacă ne uităm la proiectul Velo de bike sharing, la fel, ambiţia că o să ieşim din zona de Capitală”.   

Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Raluca Fişer, Preşedinte al Asociaţiei Green Revolution:

1. Cât de deschişi sunt dezvoltatorii imobiliari la colaborările cu voi când vine vorba de sustenabilitate?

Sigur că ne-am dori să fie şi mai deschişi. Avem parteneriate deja strategice cu unii dintre dezvoltatori, atât în zona rezidenţială, cât şi de office şi aici vorbim de staţii de bike-sharing, sisteme de parcat bicicleta, care pot să fie în zona de box sau orice fel de sistem de parcat bicicleta pe care noi le aducem pe piaţa românească; facem şi zona de consultanţă şi pregătire şi o legăm şi zona de comunicare legată de aceste sisteme. Îmi pun eu nişte soluţii de mobilitate sustenabilă la clădirea mea, dar dacă nu le comunic eficient şi nu încurajez chiriaşii şi proprietarii clădirii să le şi folosească într-un mod eficient şi să am indicatori buni de performanţă, nu au sens.  Lucrăm cot la cot deja cu câţiva dezvoltatori - şi ne bucurăm că sunt deschişi. Ar putea să fie mai bine, ar putea să fie o cerere mult mai mare în zona aceasta de servicii, pentru că pe noi ne interesează pe de o parte, ca atunci când vorbim de clădiri, să le vedem întru totul şi care este amprenta lor socio-economică şi de mediu în oraş. Şi aici cu siguranţă contează partea de transport. Ce se întâmplă când construim o clădire vine automat cu foarte mult transport. Noi încercăm să venim cu astfel de soluţii şi cred că piaţa o să fie din ce în ce mai doritoare de astfel de servicii, ceea ce îi va obliga pe acei furnizori de real state care încă nu o fac, să se uite la diverse soluţii şi în zona aceasta.

2. Ce planuri aveţi în continuare?

O directivă europeană arată că orice fel de clădire existentă va trebui să aibă locuri de parcare şi tot felul de alte activităţi care să performeze în zona de sustenabilitate, noi ne uităm foarte atent la zona de mobilitate, pe lângă acest pop-up de infrastructură care sigur vine la pachet cu mai multe servicii pentru cetăţeni şi zona lor de casă şi de zona în care trăiesc. Am dezvoltat un proiect de rastele de biciclete supraetajate, cu chit de reparare, toate într-o zonă securizată, accesibilă, cu aplicaţia mobilă păzită 24 din 24, pentru că una dintre problemele cu care se confruntă oamenii este unde pot să îşi parcheze în siguranţă bicicleta. Iar noi încercăm să facem acest lucru posibil şi disponibil în cât mai multe locuri. Fie vorbim de clădiri de birouri, fie că vorbim de malluri în care avem deja parteneriate sau de autorităţi. Ne uităm foarte atent la cum arată infrastructura de promovare a mobilităţii sustenabile în România, când vorbim despre transport şi cred că sunt foarte multe lucruri care se mai pot face în viitor. Dacă ne uităm din perspectiva altor proiecte ale asociaţiei Gren Revolution, vedem o creştere şi un interes foarte mare, un apetit al start-up-urilor în zona de inovaţie şi în zona de economie circulară, ceea ce ne bucură foarte tare şi cu siguranţă suntem un partener cu care ar putea să meargă la drum lung.

3. Unde vezi tu viitorul sustenabil al Capitalei?

Între unde îl văd şi unde îmi doresc să fie cred că este o diferenţă destul de mare. Îmi doresc o Capitală verde, un oraş care să pună omul în centrul planificării urbane. Asta îmi doresc, e ceva ce ţine de perspectivă şi un lucru în care cred că ne ajută pe de o parte directivele europene, planurile de finanţare ale Uniunii Europene, dar cred că avem nevoie de multă educaţie la toate nivelurile, administraţia locală şi centrală, partea de business, dar şi cetăţeanul. În economie, cererea şi oferta creează preţul, oferta creează şi acele produse sustenabile pe care le vrem în oraşele noastre. Capitala are încă un drum foarte lung de parcurs. Sunt extrem de multe probleme de structură şi de infrastructură ale Capitalei, când vorbim de protecţia mediului şi nu vorbesc doar despre transport.

ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care vorbim despre cele mai noi evoluţii din toate ramurile acesteia, fie că vorbim despre piaţa rezidenţială, office, retail sau industrială.