♦ Românii au cheltuit cu aproape 14% mai mult pe bunuri de larg consum anul trecut, avansul fiind susţinut în principal de inflaţie, dar existând şi o creştere uşoară în volum, spre deosebire de 2022, când acest indicator de bază pentru apetitul de cumpărături a fost pe minus.

Magazinele de discount au devenit anul trecut principala destinaţie de cumpărături a românilor, depăşind în premieră hipermarketurile, unităţi de mii de metri pătraţi, cu zeci de mii de articole la raft, arată datele studiului Consumer Panel Services GfK România. Această schimbare vine în contextul în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, dat fiind că inflaţia record din 2022 şi 2023 le-a redus puterea de cumpărare.

Astfel, magazinele de discount, cunoscute pentru politica preţurilor mici, au ajuns să aibă 27% cotă de piaţă în valoare, cu două puncte procentual mai mult decât în 2022. Mai exact, mai bine de un sfert din banii cheltuiţi de români pe bunuri de larg consum au fost lăsaţi la casele de marcat ale acestor reteţele. Principalii actori din segmentul de discount sunt Lidl şi Penny, dar pe format mai activează şi Carrefour cu brandul Supeco, şi Auchan cu câteva magazine proprii reconfigurate.

„Este primul an în care se întamplă această rocadă în retail şi ne aşteptăm ca discounterii să continue dezvoltarea în comerţul local peste ritmul pieţei. Anul trecut am asistat la apariţia unui format nou de discount şi am remarcat investiţii semnificative în expansiunea reţelelor de profil. Dezvoltarea acestora s-a realizat nu doar pe fondul expansiunii în teritoriu, ci şi prin atragerea de noi cum­parători şi prin fidelizarea acestora. Un indiciu este faptul că cea mai mare creştere a frecvenţei de cumpărare în 2023 faţă de anul anterior a fost înregistrată în cazul discounterilor“, explică Diana Scăunaşu, managing director, Consumer Panel Services GfK România.

Astfel, în valoare, vânzările maga­zinelor de tip discount au crescut cu 19,4%, avansul fiind susţinut atât de expan­siune şi de inflaţie, cât şi de atragerea de noi cumpărători. Spre comparaţie, întreaga piaţa de FMCG, evaluată la 28-30 mld. euro, conform celor mai recente date ZF, a avansat cu 14%. Ritmul mai rapid de creştere a vânzărilor şi baza mare de pornire (cifra de afaceri din 2022 a retailerilor de profil) a permis discounterilor să câştige două puncte procentuale cotă de piaţă.

Aceste magazine au mâncat în special din cota de piaţă a hipermarketurilor (magazine care de ceva vreme pierd teren, şi nu doar local, ci global), a super­marketurilor şi a comerţului tradiţional, spun analiştii GfK, care pentru studiul Consumer Panel monitorizează compor­tamentul de cumpărare al gospodăriilor din România pe baza unui eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 6.000 de shopperi. Datele sunt colectate prin scanarea codurilor de bare ale produselor aduse acasă, indiferent de canalul de achiziţie.

Studiul a relevat că anul trecut românii au cheltuit cu aproape 14% mai mult pe bunuri de larg consum, avansul fiind susţinut în principal de inflaţie, dar existând şi o creştere uşoară în volum, spre deosebire de 2022, când acest indicator de bază pentru apetitul de cumpărături a fost pe minus. Astfel, în volum, anul trecut vânzările au crescut cu 2,3%, pe când în valoare a existat un plus de peste 10%, ceea ce înseamnă că alimentele, băuturile, bunurile de îngrijire personală şi a locuinţei au continuat să se scumpească accelerat. De altfel, peste 95% dintre categoriile FMCG relevante pentru consumul casnic (cu penetrare de peste 2% în rândul gospodăriilor din România) au postat scumpiri. Totuşi, inflaţia a fost mai mică decât în 2022, motiv pentru care consumul a revenit pe plus în volum.

„Pe de o parte, avem volume în uşoară creştere anul trecut faţă de 2022, iar de cealaltă parte avem fenomenul de downtrading - adică migrarea shopperilor către produse din segmente inferioare de preţ. Acest fenomen continuă să ia amploare şi să afecteze negativ valoarea pieţei bunurilor de larg consum. Printre categoriile cele mai afectate de down trade se numară indulcitorii, bazele pentru mâncăruri şi alte produse ce potenţează gustul preparatelor în casă, branza tofu şi untul“, afirmă Diana Scăunaşu.

La polul opus, încă există uptrading sau premiumizare în anumite categorii precum praline, batoane energy&diet, suc de roşii, branză feta şi spumante de baie, conform studiului sindicalizat Inflation Tracker 2023, derulat de Consumer Panel Services GfK.

Un alt efect al inflaţiei ridicate din ultimii doi ani îl reprezintă orientarea tot mai mare a românilor către peroduse la promoţie. Acest lucru a fost încurajat în 2023 şi de numărul tot mai mare de oferte venite din partea retailerilor, spre deosebire de anul anterior. Mai exact, lupta pentru client a devenit mai aprigă.

Astfel, produsele la promoţie au ajuns să reprezinte peste 20% din totalul achiziţiilor FMCG (excluzând categoria Fresh Food) în valoare.

„În 2023, gospodăriile din România au avut un comportament de cumpărare mai calculat. Oamenii au făcut achiziţii mai dese, dar în mare parte din categoriile monitorizate, coşurile de cumpărături au fost mai mici (ca număr de produse sau volum).“

Mai exact, oamenii cumpără mai des, dar mai puţin. Acest lucru favorizează canalul de proximitate modernă, care deşi are preţuri peste medie, reuşeşte să se menţină în preferinţele consumatorilor care caută astfel să scutească timp.