Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior.

♦ Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere ♦ Corelat cu evoluţia vânzărilor de locuinţe înregistrate pe site-ul ANCPI, ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti.

Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior. Faţă de anul precedent, creşterea este de 2%, anul 2022 încheindu-se cu un stoc de 73.338 de lo­cu­inţe noi, adică mai multe cu 1.933 faţă de anul pre­cedent. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

În Bucureşti însă, a fost marcat al doilea an consecutiv de scădere, problemele legate de blocarea PUZ-urilor făcându-şi astfel simţite efectele, în paralel cu scumpirile materialelor de construcţii şi blocarea unor proiecte, pe fondul incertitudinii economice.

Cu 12.249 de locuinţe noi, Capitala a continuat trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuinţe). Cu doi ani în urmă, în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

Următorii ani au venit cu scăderi după ce, în februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului până în 2022.

În urmă cu două luni, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, spunea la emisiunea ZF „Investiţi în România!“ că a primit câte­va zeci de proiecte de PUZ-uri (Planuri Urba­nistice Zonale), iar cea mai mare pro­ble­mă re­curentă a lor este că prevăd o den­si­tate mare de construire pentru re­zi­den­ţial, în­căl­când Legea Spaţiilor Verzi sau Re­gulamentul General de Urbanism. Con­form primarului, timpul mediu pentru o au­to­rizaţie de construire este astăzi de două luni.

Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere. Se vede astfel o scădere şi la nivelul localităţilor-satelit ale Capitalei.

Corelat cu vânzările de locuinţe înregistrate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti. Numărul tranzacţiilor consemnate de ANCPI cuprinde imobilele tip apartament, boxă, locuri de parcare, însă 99,9% sunt apartamente, conform unor explicaţii anterioare ale ANCPI.

„Vânzările de locuinţe încetinesc. Vizibilitatea pentru activitatea de construcţii pe termen scurt şi mediu este scăzută“, spuneau recent reprezentanţii companiei din construcţii Saint-Gobain în România.

Şi din perspectiva bancară se văd semnale negative, după ce, în primul trimestru al anului, reducerea activităţii de tranzacţionare a fost mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%). Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

Pentru 2023, consultanţii imobiliari estimează un volum al livrărilor de 19.000 de case şi apartamente în Bucureşti şi împrejurimi, tot în scădere faţă de anul trecut. De mai multe luni, dezvoltatorii şi producătorii de materiale de construcţii spun că piaţa rezidenţială se află într-o etapă de stagnare sau chiar scădere, pe fondul inflaţiei ridicate, al dobânzilor mari şi al impredictibilităţii economice.

Potrivit consultanţilor imobiliari locali, s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a preţurilor locuinţelor în Bucureşti în funcţie de segmente, adică o creştere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou şi sub 5% pe segmentul vechi. Anul 2023 a început cu o reticenţă în rândul celor interesaţi de achiziţia unei locuinţe, însă consultanţii imobiliari estimează că al doilea semestru va aduce o stabilizare pe piaţa rezidenţială. În continuare vor fi oportunităţi de achiziţie pentru cei care dispun de cash, un segment care reprezintă peste 50% din piaţă.