♦ Paul Santiago, OECD: „Pentru a pregăti elevii pentru realitatea secolului XXI, curricula trebuie să evolueze.” ♦ Daniel David, ministrul educaţiei: „Diagnosticul sistemului de educaţie la care lucrez va include şi datele de la OECD fiindcă tot ce fac ei de cele mai multe ori este bazat pe dovezi. Avem aceeaşi filosofie.” ♦ Cireşica Feyer, Comisia Europeană: „Iniţiativa stabileşte şi noi obiective până în 2030, cum ar fi reducerea la mai puţin de 15% a procentului de rezultate slabe în privinţa competenţelor de bază.” 

OECD, direcţia pentru reforme structurale a Comisiei Europene, DG Reform şi ministerele educaţiei din România şi Bulgaria lucrează la un proiect de reformă a programei şcolare din cele două ţări. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, educaţia trebuie să ţină pasul cu noile cerinţe economice şi sociale, susţin actorii implicaţi. De asemenea, oficialii implicaţi subliniază necesitatea unei schimbări fundamentale, de la o educaţie bazată pe memorare şi testare rigidă la una care stimulează gândirea critică şi creativitatea.

Proiectul „Consolidarea capacităţii Bulgariei şi României de a proiecta şi de a realiza reforme curriculare şi de a îmbunătăţi rezultatele învăţării elevilor” îşi propune să sprijine Bulgaria şi România să progreseze pe calea reformelor curriculare şi este finanţat de Uniunea Europeană, conform datelor de la Ministerul Educaţiei.

  În perioada 24 - 27 martie, o echipă OECD se află în România pentru consultări cu părţile interesate în cadrul proiectului.

„De-a lungul istoriei, educaţia a urmat o abordare rigidă şi segmentată, împărţind cunoştinţele în discipline distincte, simplificând probleme complexe în părţi gestionabile şi transmiţând informaţii în fragmente izolate. Cunoştinţele specifice fiecărei materii rămân esenţiale, dar, în lumea de astăzi, adevărata valoare şi inovaţie sunt create prin integrarea perspectivelor din diferite discipline, prin stabilirea conexiunilor între idei şi aplicarea unei game largi de competenţe pentru a rezolva provocări. Pentru a pregăti elevii pentru această realitate, curricula trebuie să evolueze. Trebuie să depăşim livrarea rigidă a conţinutului, memorarea mecanică şi testele scrise tradiţionale. Trebuie să învăţăm cum să învăţăm”, a spus Paulo Santiago, şeful Diviziei de consiliere în politici şi implementare, Direcţia pentru Educaţie şi Competenţe, OCDE, în cadrul unui eveniment de consultări în domeniul reformei curriculare din România.

De asemenea, Paulo Santiago a subliniat că elevii trebuie să fie pregătiţi pentru cerinţele secolului XXI. 

„Prin proiectul de consolidare a capacităţii Bulgariei şi României de a concepe şi implementa reforme curriculare şi de a îmbunătăţi rezultatele învăţării elevilor, ne angajăm într-o călătorie pentru a ne asigura că toţi elevii îşi dezvoltă cunoştinţele, competenţele şi atitudinile necesare pentru a prospera într-o lume din ce în ce mai complexă”, a mai spus el. 

Santiago subliniază că schimbarea nu trebuie să rămână la nivel de strategie, ci să fie resimţită direct în experienţa elevilor. Flexibilitatea, interdisciplinaritatea şi stimularea creativităţii sunt esenţiale pentru ca educaţia să fie relevantă în contextul actual.

„În ultimul deceniu, am asistat la o schimbare profundă în sistemele de educaţie din întreaga Europa“. 

„Ţările trec de la programe şcolare tradiţionale, axate pe conţinut, la învăţarea bazată pe competenţe, care prioritizează gândirea critică, rezolvarea problemelor, creativitatea şi rezilienţa. România şi Bulgaria au făcut paşi îndrăzneţi în această direcţie, aliniindu-şi reformele curriculare la această tendinţă observată în ţările OCDE şi ale UE. Dar conceperea unui nou curriculum este doar începutul, adevărata provocare şi oportunitate constă în traducerea acestor reforme într-o schimbare reală în sala de clasă”, a concluzionat el. 

În viziunea lui Daniel David, ministrul educaţiei, reforma discutată nu este doar un demers educaţional, ci şi un element strategic pentru integrarea României în OECD. 

Sunt trei idei principale pe care aş dori să le punctez. Prima este că pentru România a deveni membru în OECD reprezintă în acest moment un proiect de ţară, aşa că toate lucrurile care se întâmplă în diversele domenii sunt extrem de importante la nivel de ţară”, a spus ministrul în cadrul evenimentului. 

O a doua idee subliniată de ministrul educaţiei este că datele din analiza OECD vor fi folosite în diagnosticul sistemului de educaţie la care el lucrează în acest moment. 

„Eu am anunţat de când am preluat portofoliul educaţiei şi cercetării că lucrez la un diagnostic care să ne spună care sunt punctele tari pe care le avem – şi de ce avem aceste puncte tari, ca să ştim să le întărim, să le dezvoltăm, să le ducem mai departe – doi: care sunt punctele slabe, de ce avem aceste puncte slabe, ca apoi să putem veni cu măsuri de corectare şi de dezvoltare. (...) În acest diagnostic, de cele mai multe ori sau de foarte multe ori mă bazez pe datele care sunt puse la dispoziţie de către OECD. Ideile discutate astăzi în zona curriculumului se vor exprima în acest raport, în zona curiculară”, a detaliat Daniel David. 

A treia idee este că perspectiva sa pentru sistemul de învăţământ local este una de educaţie bazată pe dovezi, fie că discutăm la nivel personal, adică tehnici de învăţare, tehnici de predare la nivel mediu, cum organizăm şcoala, cum organizăm clasele, fie la nivel mai ridicat – cum facem politici publice. 

„Întotdeauna ideea fundamentală pe care o am în minte este cum putem face aceste lucruri bazat de dovezi, sau de tip evidence based şi mă bucur să avem în acest demers parteneriatul OECD-ului, fiindcă tot ce fac ei de cele mai multe ori este bazat pe dovezi. Avem aceeaşi filozofie”, a concluzionat ministrul educaţiei.

Cireşica Feyer, şefa unităţii Technical Support Instrument Directorate in Reform and Investment Task Force din Comisia Europeană, a subliniat că statele membre UE trebuie să-şi îmbunătăţească sistemele de educaţie pentru a reuşi să fie competitive şi să crească. 

„Proiectul pe care îl lansăm astăzi este în deplină concordanţă cu iniţiativa o uniune a competenţelor, pe care la nivelul Comisiei Europene, am lansat-o de curând, care invită statele membre să-şi îmbunătăţească sistemele de educaţie şi învăţare pe parcursul vieţii pentru a facilita competitivitatea şi creşterea durabilă”, a detaliat ea. 

În ceea ce priveşte reforma curriculei din Bulgaria şi România, ea susţine că proiectul vine la pachet şi cu o serie de obiective şi indicatori ce trebuie atinşi. 

„Iniţiativa stabileşte şi noi obiective până în 2030, cum ar fi reducerea la mai puţin de 15% a procentului de rezultate slabe în privinţa competenţelor de bază, cum ar fi alfabetizarea, matematica, ştiinţele şi competenţele digitale, necesitatea de a investi în capitalul uman şi în educaţie pentru a stimula creşterea economică şi rezilienţa a fost, de asemenea, subliniat în raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană”, a completat Cireşica Feyer.