♦ Fabrica de zahăr de la Roman (judeţul Neamţ) a fost construită între 1889 şi 1900 de consorţiul belgian Societé Générale de Sucreries et Raffineries en Roumanie, iar în 1948 a fost naţionalizată şi după Revoluţie privatizată, fiind cumpărată în 1998 de concernul austriac Agrana Zucker ♦ Înainte de 1989 erau 33 de fabrici de zahăr, iar în prezent mai sunt doar trei şi cea de la Roman are cea mai mare capacitate de producţie anuală, de 60.000 de tone de zăhăr din sfeclă de zahăr ♦ În ultima sa campanie de producţie, înainte să facă parte din grupul Agrana, această unitate avea o capacitate de prelucrare a sfeclei de 1.000 tone/zi, iar astăzi poate ajunge la o capacitate maximă de 5.800 de tone/zi, 200-220 de camioane cu sfeclă de zahăr intrând zilnic pe porţile ei.

Cu o istorie ce străbate peste un secol, fabrica de zahăr din Roman, situată în judeţul Neamţ, îşi deschide zilnic porţile pentru 200-220 de camioane, ce sosesc pline cu sfeclă de zahăr de la fermieri din judeţul respectiv, Iaşi, Covasna, Vaslui, Vrancea, Braşov ori Mureş, ale căror culturi se întind pe 12.000 de hectare. După Revoluţie, când toate fabricile de zahăr din ţară s-au dărâmat şi din 33 au rămas doar trei, Romanul s-a încăpăţânat să ducă tradiţia mai departe, iar astăzi este punctul central al industriei zahărului, realizând circa 15% din cosumul naţional.

„La Roman, Agrana România are cea mai mare fabrică de zahăr dintre cele două pe care le deţine aici – Roman şi Buzău. Avem 25 de ani de prezenţă aici“, astfel

şi-a început discursul Herwig Schwihla, COO al Agrana România, care este responsabil de producţie, partea tehnică, calitatea produselor şi mediu. Acesta a făcut o prezentare detaliată a fabricii în faţa unui grup de jurnalişti aflaţi la Roman.

Fabrica de zahăr de la Roman (judeţul Neamţ) a fost construită între 1989 şi 1900 de consorţiul belgian Societé Générale de Sucreries et Raffineries en Roumanie, iar în 1948 a fost naţionalizată şi după Revoluţie privatizată, fiind cumpărată în 1998 de concernul austriac Agrana Zucker.

„În ultima sa campanie de producţie, înainte de a ajunge la Agrana, fabrica de zahăr de la Roman prelucra 1.000 tone/zi de sfeclă de zahăr, iar acum avem o capacitate de 4.000 tone/zi, în medie, dar dacă am lucra la capacitate maximă, ar fi de 5.800 de tone/zi“, a spus Herwig Schwihla. La această capacitate se adaugă şi cea de prelucrare a zahărului brut, care este în medie de 800 tone/zi, iar în cazul în care s-ar lucra la capacitate maximă ar fi de 1.200 tone/zi.

Capacitatea de producţie a crescut ca urmare a investiţiilor făcute de grupul austriac în cei 25 de ani în România, care şi în acest an are în derulare un proiect de investiţii de 3,1 milioane de euro pentru a reduce consumul de energie la Roman şi unul de circa 5 milioane de euro pentru a trece de la ambalaje din plastic la ambalaje din hârtie.

În prezent, zilnic intră 200-220 de camioane cu sfeclă de zahăr pe porţile fabricii din Roman de la fermieri din judeţele Neamţ, Iaşi, Covasna, Vaslui, Vrancea, Braşov ori Mureş, ale căror culturi se întind pe 12.000 de hectare şi realizează circa 600.000 de tone de sfeclă de zahăr.

Înainte de 1989 erau 33 de fabrici de zahăr în România, iar în prezent mai sunt doar 3 şi cea de la Roman are cea mai mare capacitate de producţie anuală, de 60.000 de tone de zăhăr din sfeclă de zahăr.

„În 1998 (când a venit Agrana în România – n. red.), produceam 365.300 de tone de zahăr, din care 188.500 de tone din sfeclă de zahăr şi 176.800 de tone din zahăr brut, iar atunci erau 19 fabrici în România. În 2023, producţia a fost de 335.000 tone de zahăr, din care doar 60.000 de tone a fost produs din sfeclă de zahăr şi restul din zahăr brut“, a precizat Herwig Schwihla.

Grupul austriac Agrana mai are pe plan local o fabrică de zahăr la Buzău, unde realizează doar rafinare de zahăr brut din trestie, o fabrică de amidon şi glucoză la Ţăndărei (jud. Ialomiţa) şi mai deţine o divizie de producţie a sucurilor, Agrana Juice România, care face suc concentrat de mere la Vaslui, folosit apoi ca îndulcitor natural pentru alte produse, precum sucuri naturale, gemuri sau bere cu arome.

Concurenţa Agrana pe piaţa românească este Best Achiziţii, firma care a cumpărat anul trecut majoritatea activelor fabricii de zahăr Bod (jud. Braşov) şi în acest an fabrica de la Luduş de la grupul Tereos. Best Achiziţii este condusă de Mihaela Neagu, fosta şefă a Complexului Sportiv Olimpia din Bucureşti. În fabrica de zahăr de la Luduş, unde poate fi prelucrată sfeclă, compania poate produce circa 25.000 de tone de zahăr şi a început recent producţia. La Bod, în schimb, fabrica are nevoie de renovare.

Anul trecut, producţia de zahăr din România a fost de circa 80.000 de tone, conform reprezentanţilor Agrana, dar consumul se ridică la 450.000 de tone, astfel că o bună parte vine din import. În 2022, România a importat zahăr din trestie sau din sfeclă în valoare 291,5 milioane de euro, conform datelor de la INS. Totodată, România a exportat zahăr din sfeclă şi din trestie de zahăr de 28 de milioane de euro.

Consumul de zahăr şi produse zaharoase este de 24-25 kg/cap de locuitor într-un an, conform statisticilor naţionale, iar Agrana, doar la Roman, realizează circa 15% din necesar, fiind astfel cel mai mare jucător de pe piaţa locală a zahărului. Ea are în portofoliu brandurile Mărgăritar – cel mai bine vândut din ţară - şi Coroniţa, dar produce şi mărci private pentru Penny, Metro sau Selgros.

„Noi vindem către toată lumea: retail, procesatori sau HoReCa şi facem şi export. Trimitem zahăr de aici în ţări europene. Din Bulgaria avem cerere foarte mare, pentru că nu au producţie internă“, a spus Sorin Soroceanu, director de vânzări şi marketing în cadrul Agrana România, cel care se mândreşte că este părintele brandurilor Mărgăritar şi Coroniţa.

Agrana România a terminat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 840 de milioane de lei, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Cu toate acestea, în anii săi de glorie, 2012 şi 2013, depăşea 1 miliard de lei. Apoi, dacă în 1998, când a venit Agrana în România, la Roman lucrau şi la 1.044 de persoane, acum lucrează 173 şi în timpul campaniei acest număr creşte la 338, iar Buzău lucrau 523 de persoane, acum lucrează 156 sau 221 în timpul campaniei. Creşterea eficienţei şi reducerea personalului nu au ocolit industria zahărului, unde un kilogram, rezultat în urma unui proces complex, costă doar 4 lei, au explicat reprezentanţii companiei.