Resursele balneare, departe de a-şi fi atins potenţialul. Doar şase dintre cele 30 de staţiuni balneare din România au atras investiţii de 90 mil. euro. Rezultatul? Dublarea numărului de turişti
România numără 30 de staţiuni balneare cu resurse bogate în minerale şi ape termale unde se pot trata diverse afecţiuni, însă mai puţin de un sfert dintre acestea au beneficiat de investiţii sau au proiecte de modernizare în desfăşurare.
♦ Băile Felix, Băile Herculane, Borsec, Eforie, Lacu Sărat şi Sovata sunt staţiunile care au beneficiat de investiţii sau unde există proiecte de modernizare ♦ Doar câţiva antreprenori duc în spate dezvoltarea turismului balnear ♦ Un proiect în turismul balnear necesită investiţii substanţiale, iar investitorii lipsesc.
România numără 30 de staţiuni balneare cu resurse bogate în minerale şi ape termale unde se pot trata diverse afecţiuni, însă mai puţin de un sfert dintre acestea au beneficiat de investiţii sau au proiecte de modernizare în desfăşurare. Băile Felix, Băile Herculane, Borsec, Eforie, Lacu Sărat şi Sovata sunt staţiunile care au în derulare investiţii sau au proiecte finalizate recent. În ultimii ani, staţiunile balneare au avut proiecte de modernizare şi investiţii totale în valoare de 90 milioane de euro, potrivit datelor adunate de ZF pe baza informaţiilor făcute publice de companii în ultimii ani.
Multe staţiuni balneare nu au beneficiat de investiţii timp de zeci de ani nici din partea autorităţilor locale, nici din partea mediului privat care nu a fost interesat să îşi verse capitalul în astfel de zone. Multe staţiuni sunt în paragină, iar hotelurile existente amintesc de vremea în care au fost construite, în urmă cu câteva decenii.
Turismul balnear este unul dintre segmentele pieţei turistice locale cu cel mai mare potenţial, fiind un tip de turism care se poate adresa oaspeţilor pe tot întreg anul, fără a fi afectat de sezonalitate precum sunt staţiunile montane sau cele de pe litoral. Cu toate acestea, turismul balnear nu s-a dezvoltat la potenţialul său şi doar câţiva antreprenori au avut curaj să intre pe acest segment de business. Specialiştii din piaţă spun că o investiţie într-o zonă balneară necesită costuri mult mai mari decât într-un alt tip de turism. Diferenţa e făcută de centrele de tratament şi de spa care necesită investiţii în plus pe lângă cazare şi facilităţi de alimentaţie.
Una dintre staţiunile care au reuşit să atragă tot mai mulţi turişti este Băile Felix, unde compania Turism Felix deţine cinci hoteluri. Compania a investit în unele dintre unităţile sale de cazare pentru a le aduce la standardele actuale. Cea mai recentă investiţie derulată de Turism Felix a fost în aqua parkul Venus, care a necesitat circa 14 milioane euro. În urma investiţiilor făcute de Turism Felix, toată staţiunea a reuşit să se ridice şi să atragă numeroşi turişti străini şi români. Compania controlează hotelurile International, Termal, Nufărul, Poieniţa, Mureş, dar şi ştrandul Apolo Felix şi complexul Lotus Therm Spa & Luxury Resort.
În zece ani, Băile Felix şi-a dublat numărul de turişti. În 2012, localitatea Sânmartin, din care face parte Băile Felix, a înregistrat 125.000 de turişti, pe când în 2022, ultimul an pentru care există date publice, staţiunea a primit 252.000 de turişti, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent, are clădirea emblemă a staţiunii – Baia Neptun - în plină degradare cu risc de prăbuşire. Alte clădiri din staţiune se află în aceeaşi situaţie.
Cu toate acestea, Bacolux a investit în renovarea a două hoteluri pe care le deţine în staţiune peste 12 milioane de euro.
Mai mult, Nicolae Căpuşan, proprietarul complexului turistic SunGarden Resort din Cluj, investeşte două milioane de euro în renovarea hotelului Decebal din Băile Herculane, pe care are de gând să îl deschidă cu o clasificare de 5 stele. Proiectul ar urma să fie gata în 2025.
Un singur lanţ internaţional a intrat în staţiunile balneare din România, anume Ensana, care deţine unităţi de cazare în Sovata. Staţiunea este cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.
Grupul ungar operează în România hotelurile Sovata Health Spa Resort (patru stele), Brădet Health Spa (patru stele) şi Ursina Health Spa Hotel (trei stele), fostul Făget. Cele trei hoteluri au în total 800 de locuri cazare. Lanţul hotelier Ensana deţine 56 de hoteluri în Ungaria, Cehia, Slovacia, Marea Britanie şi România.
Grupul a investit în renovarea hotelurilor din staţiune însă are în plan extinderea capacităţii de cazare astfel încât să ajungă la 1.000 de locuri de cazare. Investiţia ar putea ajunge la circa 20 mil. euro.
Un antreprenor care a intrat în sectorul balnear este Vasile Dogărescu, care are businessuri în agricultură şi un lanţ de benzinării sub numele Eldomir. Antreprenorul a investit 20 milioane euro în construirea Alma Resort din Lacu Sărat, o staţiune aflată în paragină. Singura clădire nouă şi modernizată în staţiune este chiar Alma Resort.
De asemenea, grupul ANA Hotels, controlat de George Copos, investeşte 10 milioane euro în renovarea hotelului Europa din Eforie Nord. Hotelul din Eforie Nord a fost deschis în urmă cu 20 de ani şi a trecut prin mai multe programe de modernizare, ultimul în 2018, când a fost lansat conceptul „Techirghiol Pool“. Proiectul a vizat atunci crearea la „Europa“ a unui mic Lac Techirghiol, ce oferă proceduri cu nămol rece.
Nu doar mediul privat a investit în staţiunile balneare, cât şi autorităţile publice. Consiliul Judeţean Harghita şi Ministerul Dezvoltării au investit 9 milioane euro într-un centru balnear în Borsec. Centrul balnear cuprinde un centru spa şi o bază de tratament, cu o suprafaţă de 2.900 metri pătraţi şi o capacitate de 1.000 persoane pe zi în sezonul de vară şi 700 persoane în timpul iernii.
Dezvoltarea turismului balnear a fost dusă în spate doar de câţiva investitori locali, ceea ce face ca staţiunile balneare să nu se dezvolte la potenţialul lor. Pentru a putea creşte este nevoie de mai multe investiţii şi interes din partea mediului privat şi a autorităţilor publice.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro