Rezerva de apă este în scădere, dar suficientă pentru marile aşezări urbane, iar aproape 700 de localităţi se alimentează în continuare restricţionat, anunţă, marţi, Administraţia Naţională „Apele Române”.

„La această oră, în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu folosinţă complexă) administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica, avem disponibil un volum de 3,03 miliarde de metri cubi de apă faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Chiar dacă rezerva de apă este în scădere, aceasta este suficientă pentru localităţile mari, care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă. Coeficientul de umplere este de 70,04%, fiind în scădere faţă de începutul lunii iulie, când se situa în jurul valorii de 80%. Estimăm că, la sfârşitul lunii august, în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 62%”, anunţă, marţi, Administraţia Naţională <Apele Române>.

Potrivit sursei citate, ]n acest moment, din cele 120 de secţiuni de monitorizare ale secetei hidrologice, în 24 dintre acestea s-au inregistrat debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor de apă sub aspect cantitativ.

`În aceste secţiuni, nu poate fi asigurat simultan necesarul de apă pentru toate folosinţele. De aceea, este necesară aplicarea Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioade deficitare. Fiecare folosinţă îşi stabileşte pragurile şi debitele care pot fi restricţionate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricţii care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (Vezi „Caseta tehnică”). În prezent, se aplică cu precădere Planul de restricţii pentru folosinţe piscicole şi irigaţii, în special pe sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomiţa şi Dobrogea-Litoral. Pentru râurile interioare, se aplică Planul de restricţii în special pentru folosinţele piscicole din bazinul hidrografic Prut-Bârlad. Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim raţional resursele de apă în direcţia economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei”, potrivit comunicatului de presă.

Administraţia Naţională „Apele Române” precizează că în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă şi că cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.

La nivel naţional, sunt 668 de localităţi care se alimentează cu program restricţionat, respectiv 252 de localităţi (din 22 judeţe) Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Mehedinţi, Bihor, Teleorman, Braşov, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj şi Bihor) care dispun de sisteme de alimentare cu apă şi 416 de localităţi din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara) care nu dispun de sisteme de alimentare cu apă. Este vorba despre un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel naţional care sunt la această oră (parţial) secate.

În toate aceste localităţi, necesarul de apă este asigurat cu restricţii din sursa de apă subterană.

Debitul Dunării, mai puţin de jumătate faţă de media multianuală a lunii august

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 1800 mc/s, fiind mai puţin de jumătate din media multianuală a lunii august (4300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creştere pe sectoarele Gruia – Calafat, Tr. Măgurele – Zimnicea şi Isaccea – Tulcea, staţionare pe sectoarele Bechet – Corabia, Giurgiu – Olteniţa şi la Galaţi şi în scădere pe sectorul Călăraşi – Brăila. La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât mai sunt 0,57 metri (= 57 cm) până la atingerea treptei II (de avertizare). Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere şi va ajunge până la valoarea de 2600 mc/s până la sfârşitul lunii august.

Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în creştere datorită precipitaţiilor căzute în interval şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Vedea, Trotuş, Putna, Râmnicu Sărat, Buzău, Bârlad, bazinele mijlocii şi inferioare ale Argeşului, Moldovei, Sucevei, Prutului, bazinele inferioare ale Jiului şi Ialomiţei şi râurile din Dobrogea unde au fost, în general, staţionare.