Partidele de extremă-dreapta au înregistrat câştiguri semnificative în alegerile europene, înregistrând performanţe bune în Germania şi câştigând confortabil în Franţa, ceea ce l-a determinat pe Emmanuel Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate, scrie FT. 

O proiecţie iniţială a Parlamentului European a sugerat că grupurile de extremă dreapta şi de dreapta dură sunt pe cale să câştige aproape un sfert din locurile din următorul parlament, faţă de o cincime în 2019.

Preşedintele francez şi-a şocat aliaţii duminică prin convocarea unor alegeri anticipate pentru Adunarea Naţională, după ce sondajele la ieşirea de la urne au acordat partidului francez Rassemblement National 33% din voturi, mai mult decât dublul cotei de voturi a alianţei centrate a lui Macron.

„Am decis să vă redau posibilitatea de a alege”, a declarat Macron într-o alocuţiune de la palatul Elysée.

Pe lângă faptul că a dat o lovitură dură poziţiei interne a preşedintelui francez şi a lui Olaf Scholz, cancelarul german, se aşteaptă ca aceste câştiguri să contribuie la înclinarea Parlamentului European către o poziţie mai anti-imigraţie şi anti-verzi.

Sondajele la ieşirea de la urne plasează Partidul Popular European de centru-dreapta pe drumul cel bun pentru a obţine 181 de locuri, Socialiştii şi Democraţii pe locul al doilea cu 135 de locuri, iar grupul liberal Renew cu 82 de locuri, menţinându-se pe locul al treilea. Verzii ar urma să fie cei mai mari perdanţi, scăzând de la 71 de locuri în 2019 la 53, arată estimările.

Partidul francez RN, condus de Marine Le Pen, ar fi trebuit să se claseze pe primul loc cu aproximativ o treime din voturi, potrivit sondajelor de la ieşirea de la urne de duminică, într-o replică dură la adresa alianţei centriste a preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut aproximativ 15% din voturi.

"Acest rezultat este categoric. Conaţionalii noştri şi-au exprimat dorinţa de schimbare şi de o cale pentru viitor", a declarat Jordan Bardella, care a condus lista de campanie a RN.

În Germania, toate cele trei partide din coaliţia lui Scholz au fost depăşite de formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care s-a clasat pe locul al doilea, după opoziţia conservatoare CDU-CSU. De asemenea, partidele ultraconservatoare şi naţionaliste au câştigat sau au înregistrat câştiguri semnificative în Austria, Cipru, Germania, Grecia şi Olanda, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne.

 AfD a sfidat recentele scandaluri şi a ocupat locul al doilea în Germania, cu 16,4% din voturi. Acesta a fost unul dintre cele mai bune rezultate ale AfD în cadrul unor alegeri la nivel naţional, deşi mai mic decât procentul de 22 de procente pe care sondajele îl sugerau în ianuarie.

„Acesta este un rezultat super ... un rezultat record”, a declarat co-liderul partidului, Tino Chrupalla. „Alegătorii noştri ne-au rămas loiali şi am învins partidul cancelarului, al Verzilor şi al liberalilor.”