România prezintă două riscuri sistemice severe la adresa stabilităţii financiare, reprezentate de incertitudini la nivel global în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, respectiv tensionarea echilibrelor macroeconomice interne.

Totodată există riscuri sistemice moderate privind nerambursarea creditelor şi a celor asociate provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare, după cum reiese din cel mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

Un alt factor de risc este asociat cu întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene. „Din PNRR, deşi România a primit 9,4 mld. euro, bugetul executat este de circa 20% din sumele primite şi 6,7% din total. Întârzierile, îndeosebi în cazul proiectelor finanţate prin granturi PNRR, ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, prin nematerializarea impactului favorabil asupra creşterii economice“.

În ceea ce priveşte nerambursarea creditelor, capacitatea sectorului populaţiei de onorare a serviciului datoriei bancare s-a diminuat uşor pe parcursul anului 2023, iar în cazul companiilor nefinanciare, riscul de credit s-a ameliorat la nivel agregat, însă pe anumite segmente se observă o majorare a acestuia, iar performanţele financiare ale firmelor s-au deteriorat uşor.

„Deşi impactul contextului macroeconomic şi geopolitic asupra ratelor de nerambursare a creditelor acordate sectorului neguvernamental a fost limitat până în prezent, există o serie de vulnerabilităţi care ar putea afecta calitatea portofoliilor de credit pe termen mediu, în special în cazul creditelor mai riscante, de tipul celor acordate IMM şi cel al creditelor de consum acordate populaţiei. Costurile mai ridicate cu serviciul datoriei şi diminuarea profiturilor pot reprezenta provocări importante pentru companiile nefinanciare, în special pentru o categorie mai vulnerabilă de firme, respectiv cele care au o senzitivitate crescută la rata dobânzii. Pe segmentul populaţiei, provocările în ceea ce priveşte onorarea serviciului datoriei sunt mai accentuate pentru debitorii vulnerabili care au contractate credite cu dobândă variabilă“.

Estimările BNR pe un orizont de 12 luni indică o continuare a trendului ascendent al ratei de nerambursare, atât în cazul creditelor acordate firmelor (de la 3,1% în martie 2024 la 4,4% în martie 2025), cât şi al împrumuturilor destinate populaţiei, pe ambele segmente principale de credit (de la 0,24% în martie 2024 până la 0,26% în martie 2025 în cazul creditului ipotecar şi de la 3% până la 3,2% în cazul creditului de consum în acelaşi interval de timp).

Pe de altă parte, BNR avertizează că materializarea riscurilor cibernetice poate conduce la pierderi financiare semnificative, diminuarea încrederii în instituţiile financiare, întreruperea serviciilor critice şi contagiunea altor sectoare prin legăturile tehnologice şi financiare.

„Sectorul bancar şi cel al IFN sunt expuse la riscurile cibernetice, materializarea unor incidente severe de acest tip având potenţialul de a induce riscuri la adresa stabilităţii financiare prin mai multe canale: (i) pierderea încrederii în instituţiile financiare, (ii) întreruperea funcţiilor critice şi a capacităţii de a deservi solicitările din partea clienţilor şi (iii) contagiunea cu alte sectoare“.

Deşi incidentele cibernetice nu au avut o importanţă sistemică până în prezent, riscul pierderilor din astfel de incidente a crescut. În acest context, rezilienţa cibernetică a sistemului financiar trebuie să fie consolidată, mai precizează raportul BNR.