Luni, 2 mai, indicele ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă în acordarea creditelor în lei companilor şi persoanelor fizice, a fost cotat de bănci la 5, 01%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

În mai 2012, deci acum 10 ani, ROBOR a fost cotat la 4,5%, dar în decembrie 2012  crescuse la 6,3%. De atunci ROBOR a scăzut continuu, pe fondul reducerii inflaţiei - vă mai amintiţi de scăderea TVA la alimente -, astfel încât în 2017 ajunsese la 0,6%. Atunci inflaţia era negatiă, un eveniment care nu fusese prevăzut nici de BNR, nici de economişti.    

Când inflaţia a început să crească din nou în perioada 2018-2019, băncile au ajuns să coteze ROBOR la 3,5%, mai ales că şi BNR a crescut dobânda de referinţă la 2,5%.

Între timp Dragnea, Vîlcov şi Zamfir, liderii PSD, partidul aflat la guvernare, au  venit cu un nou indicator de referinţă pentru creditele de consum, creditele ipotecare Prima Casă şi ipotecare clasice - IRCC, care reflectă nivelul mediu de  dobândă din piaţa interbancară la care efectiv se făceau tranzacţii, spre deosebire de ROBOR, care este o dobândă pe care o cotează băncile pe diferite intervale, dar unde se fac foarte puţine tranzacţii.

Au fost perioade în care băncile cotau dobânzile, ROBOR era calculat, anunţat de către BNR la ora 11.00, dar în spate nu erau tranzacţii. Dar în piaţa bancară, acolo unde băncile cumpără şi vând lei, se făceau tranzacţii la o dobândă mai mică decât cotaţiile afişate pentru ROBOR.

Dar în martie 2020 a venit COVIDUL, iar BNR a tăiat rapid dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, ceea ce a dus şi la scăderea ROBOR. De la 2%, BNR a mai tăiat dobânda de trei ori, astfel încât la începutul anului 2021 dobânda de referinţă ajunsese la 1,25%, cel mai redus nivel consemnat în istoria BNR. La fel, ROBOR a scăzut în iunie 2021 la 1,49%, după ce în ianuarie 2021 fusese cotat la 2,01%, iar în mai, exact acum un an, ajunsese la 1,59%.

Din vara lui 2021a apărut inflaţia, astfel încât, în decembrie, la finalul anului, ROBOR a ajuns să fie cotat la 3,01%, la o inflaţie de aproape 6%. Acum, la începutul lunii mai, avem un ROBOR de 5,01%, la o inflaţie de 10,15% înregistrată în martie, iar în aprilie şi în mai probabil că inflaţia se va duce spre 12%.

Problema este că BNR nu are niciun mijloc de intervenţie asupra ROBOR-ului, adică nu poate influenţa mişcarea lui, nu poate vinde sau cumpăra bani astfel încât băncile care cotează ROBOR să crească sau să scadă nivelul lui.

Nu ştiu dacă BNR vede asta ca o problemă.

Pe piaţa valutară, BNR poate cumpăra sau vinde valută, administrând astfel evoluţia cursului de schimb leu/euro.

La fel, BNR poate să intervină pe piaţa monetară interbancară, să dea lichiditate sau să ia lichiditate şi să influenţeze astfel nivelul de dobândă la care tranzacţionează băncile. Iar în acest fel influenţează nivelul IRCC. Acum, IRCC este cotat la 1,8% pe baza tranzacţiilor din trimestrul IV 2021.

În trimestrul al III-lea, nivelul IRCC va fi de 2,6%, calculat pe baza tranzacţiilor realizate în trimestrul I din acest an. Tranzacţiile efective din piaţă sunt cu un punct procentual mai jos decât nivelul pe care îl afişează băncile pentru ROBOR, conform datelor statistice.

Băncile justifică cotaţiile mai mari la ROBOR prin faptul că acest indicator urmăreşte evoluţia inflaţiei viitoare şi nu are nicio legătură cu ceea ce se petrece efectiv pe piaţa interbancară, acolo unde dobânzile la lei sunt influenţate de alte repere – lichiditstea de pe piaţţa monetară, intervenţiile BNR, necesarul de finanţare al Ministrului de Finanţe şi politica monetară a Băncii Naţionale, care absoarbe sau măreşte lichiditatea din piaţă.

Dar totuşi există această discrepanţă, în care clienţii plătesc un ROBOR mai mare decât ceea ce se întâmplă în piaţă, fără ca băncile să tranzacţioneze prea mult sau chiar deloc la aceste dobânzi pebanza cărora se calculează ROBOR.

Şi mai ales că băncile pot cota ROBOR la orice nivel, fără ca Banca Baţională să poată să intervină aşa cum o face pe piaţa valutară, sau cum o face, indirect, pentru IRCC, fără ca acesta să fie adevărata ţintă.

În aceste condiţii, mai are sens ROBOR?