Businessurile câştigă pentru că nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi şi pentru că un software de tip RPA (Robotic Process Automation) – precum soluţiile livrate de unicornul românesc UiPath – poate face munca a zece oameni.

Dar cine va mai plăti taxe şi impozite? Dacă estimările platformei World Economic Forum se vor dovedi a fi corecte, cel puţin 800 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă în următorii 20 de ani pe fondul digitalizării şi al robotizării. Cu siguranţă, aşa cum experţii proclamă, vor fi create noi locuri de muncă care vor deriva majoritar din nevoia de a întreţine şi dezvolta mai departe soluţiile de robotizare, însă toată lumea recunoaşte că acestea vor fi mult mai puţine prin comparaţie, încât eliminarea factorului uman din procesele de lucru repetitive reprezintă chiar scopul acestui fenomen.

În urmă cu doi ani, miliardarul Bill Gates, omul care a fondat Microsoft şi care este al doilea cel mai bogat din lume, cu o avere estimată la 98,4 miliarde dolari, potrivit topului miliardarilor realizat de Bloomberg, a venit în spaţiul public cu un răspuns la întrebarea legată de cine va înlocui cei 800 de milioane de contribuabili care vor ieşi din sistem pentru că vor fi înlocuiţi de roboţi. „Acum, dacă un muncitor munceşte în valoare de 50.000 de dolari, acel venit este impozitat. Dacă un robot face acelaşi lucru, ai crede că ar trebui să îl taxăm pe robot la un nivel similar, nu? Ce vrea lumea este să folosim roboţii ca să muncim mai puţin şi să avem în continuare toate bunurile şi serviciile pe care le avem astăzi – ceea ce ne-ar face să avem mai mult timp şi resurse umane pentru a-i direcţiona spre activităţi precum îngrijirea oamenilor în vârstă, sau clase mai mici pentru elevi pentru a ne concentra pe fiecare elev în parte, sau mai multă atenţie pentru copiii cu nevoi speciale”, explică Gates într-un interviu pentru publicaţia Quartz.

El susţine că este chiar normală această idee de impozitare şi că nicio companie nu s-ar opune şi ar înţelege considerentele din spatele unor astfel de politici, în contextul în care compania lui Bill Gates este activ implicată în cercetare şi dezvoltare de tehnologii pe multe segmente de soluţii, chiar şi pe cele pe care nu are o linie de business, iar legislaţia care ar fi aplicată roboţilor l-ar putea afecta şi pe el. „Dacă punem oamenii să facă alte lucruri, din punct de vedere net eşti pe câştig cu mult. Dar nu poţi să renunţi pur şi simplu la veniturile din taxe şi impozite pentru că aşa finanţezi activitatea spre care direcţionezi restul oamenilor care nu mai fac acele munci repetitive. De unde iei banii ăştia? Poate unele sunt finanţate din veniturile generate prin economisirea pe alte segmente, unii poate vin direct printr-o taxă pe roboţi. Nu cred că o companie care construieşte roboţi sau una care utilizează roboţi ar fi şocată că există o taxă”, adaugă miliardarul.

Pe mâinile noilor politicieni

Judecând doar după imaginea lor publică, nu ai crede că noua membră a Congresului american, „vedetă” a democraţilor – Alexandria Ocasio-Cortez – şi Bill Gates au prea multe puncte de vedere comune. Autoproclamata socialist-democrată Ocasio-Cortez a susţinut propuneri precum impozitarea veniturilor care depăşesc 10 milioane de dolari cu 70%, de exemplu, în timp ce Gates se încadrează în „elita” care ar resimţi astfel de politici.

Însă în cadrul conferinţei SXSW din America, care s-a încheiat în urmă cu două săptămâni, „copilul minune” al democraţilor a spus că ea şi al doilea cel mai bogat om din lume sunt de acord atunci când vine vorba de taxarea roboţilor, potrivit publicaţiei Inc. Întrebată de public dacă este îngrijorată cu privire la inteligenţa artificială care va înlocui muncitorii, bazându-se pe un alt raport, de data aceasta al universităţii Oxford, care prezice că jumătate din locurile de muncă actuale vor fi înlocuite în următorii 25 de ani, Ocasio-Cortez spune că ar trebui să fim încântaţi, nu speriaţi. „Nu ar trebui să fim bântuiţi de perspectiva că vom fi lăsaţi fără muncă de automatizare. Nu trebuie să ne simţim îngrijoraţi faţă de un om care făcea o muncă repetitivă şi acum nu o va mai face.

Ar trebui să fim încântaţi de asta. Însă motivul pentru care nu suntem încântaţi este că trăim într-o societate unde dacă nu ai un loc de muncă, eşti lăsat să mori. Şi asta este de fapt problema noastră”, spune ea. Ea consideră că dacă este implementată corect, automatizarea va aduce beneficii şi va lăsa oamenilor mai mult timp pe care îl pot folosi într-un mod mai valoros, aşa cum a subliniat şi Bill Gates. „Rezultatul ar putea fi mai mult timp pentru a ne educa, mai mult timp pentru a crea artă, mai mult timp pentru a investi în ştiinţă şi pentru a cerceta, pentru a inventa, mai mult timp pentru a ne bucura de lumea în care trăim. Pentru că nu toată creativitatea trebuie să fie legată de venituri”, adaugă ea.

Abordarea ei şi motivul pentru care tânăra democrată a ieşit în evidenţă sunt bazate pe logica egalităţii pe model socialist, de aceea ea a susţinut o idee de „taxare a roboţilor cu 90%” din valoarea muncii lor – cum a formulat-o şi miliardarul din spatele Microsoft. „În ceea ce priveşte trendul inegalităţii economice, acesta va accelera odată cu avansul tehnologiei dacă nu ne rezolvăm sistemele şi modul în care gestionăm producţia averii. Toată lumea ar trebui să simtă că suntem în cel mai prosper punct economic din istorie. Majoritatea nu o simt. Taxarea roboţilor cu 90%, este de fapt taxarea corporaţiilor la 90%, dar e mai uşor să spunem de roboţi”, subliniază Ocasio-Cortez.

Ea este una dintre figurile proeminente al noului val de socialişti millenniali, care vor o restructurare a modului în care este împărţită averea. Ei cred că actualul capitalism este stricat şi nu poate fi reparat păstrând aceeaşi structură care ţine şampania pe masă doar pentru o felie de societate. „Avansul nostru tehnologic a depăşit capacităţile modului nostru de a gestiona resurse. Acum ne confruntăm cu situaţia în care unele resurse valoroase sunt infinite. Capitalismul este bazat pe frică.

Ce se întâmplă în momentul când toată lumea are de mâncare? Eşti nevoit să generezi o frică artificială, iar acum am ajuns în momentul în care suntem împinşi spre a munci 80 de ore pe săptămână dacă se poate şi suntem mai productivi decât în orice moment din istorie. Ar trebui să muncim mai puţin decât în orice alt moment dacă ne raportăm la averea pe care o producem”, adaugă tânără membră a Congresului, reîntărindu-şi mesajul politic. Viabilitatea unei astfel de impozitări va fi cu siguranţă discutată mult mai aplicat pe măsură ce rata de înlocuire a locurilor de muncă va prinde avânt, însă taxarea la nivel de 90%, aşa cum propun cei doi, ar putea fi considerată prea aprigă. În acelaşi timp, negocierea între stat şi mediu de afaceri a unui compromis ar putea duce la un rezultat benefic. În orice caz, un robot stă mai uşor la coadă la ANAF.