România a fost obligată ca în 2020 să plătească despăgubiri mai mari decât în ultimii zece ani la un loc. Bilanţul a fost realizat de Asociaţia pentru Proprietate Privată, iar majoritatea covârşitoare a cauzelor au legătură cu nerespectarea dreptului de proprietate.

Conform unui studiu realizat de Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP România), în 2020 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat România să plătească despăgubiri mult mai mari decât în anii precedenţi. Asta după ce în anul 2010 CEDO a pronunţat o hotărâre pilot împotriva României şi a aşteptat măsurile legislative din ţară, apreciind că situaţia proprietarilor de imobile naţionalizate se va rezolva pe plan intern.

Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluţionat aceste probleme. Prin urmare, instanţa europeană a trecut la analizarea dosarelor şi a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriaşilor şi nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală.

Conform statisticii, peste 97% au fost sume atribuite în dosare privind nerespectarea dreptului de proprietate.

„Din 34.700.924 de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunţate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România. Aceste dosare nu ar fi ajuns la CEDO dacă nu ar fi parcurs mai întâi toate căile de atac interne. Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenţiei europene a drepturilor omului, aceşti proprietari nu ar mai fi fost nevoiţi să apeleze la instanţa europeană”, scrie în studiul realizat de APP.

În unele dosare despăgubirile stabilite de CEDO au fost aproape de cinci milioane de euro. Cei de la APP susţin că în România, petenţii ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcţie de anumite grile notariale, în tranşe anuale şi cu multe diminuări aplicate de funcţionarii ANRP.