România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din UE
România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani.
♦ Durata medie de viaţă a românilor este de puţin peste 75 de ani ♦ La nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani ♦ Ţări precum Spania, Suedia şi Italia au o speranţă de viaţă de peste 83 de ani ♦ Pe ultimele poziţii în clasament sunt România, Letonia şi Bulgaria.
România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, durata medie de viaţă a unui român a ajuns la 75,3 ani în 2022, pe când la nivelul Uniunii Europene speranţa de viaţă ajunge la aproape 81 de ani.
Faţă de anul 2015, durata medie de viaţă a unui român a crescut cu 0,2 ani, de la 75,1 ani în 2015 la 75,3 ani în 2022. Există încă diferenţe majore între ţări când se analizează speranţa de viaţă a bărbaţilor şi femeilor. În România, durata de viaţă medie a unui bărbat este de 71,5 ani, iar cea a unei femei este de 79,3 ani. La nivelul Uniunii Europene, durata medie de viaţă a bărbaţilor a ajuns la 78 de ani în cazul bărbaţilor şi la 83,4 ani în cazul femeilor.
Clasamentul ţărilor membre ale UE după speranţa de viaţă este condus de ţări precum Spania, Suedia şi Italia, care au o speranţă de viaţă medie de peste 83 de ani. La polul opus sunt state precum România, Letonia şi Bulgaria. Letonia a ajuns la o speranţă de viaţă medie de 74,8 ani în anul 2022, iar Bulgaria a ajuns la 74,2 ani.
Per total, în perioada cuprinsă între 2002, primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, şi 2022, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 3,1 ani, de la 77,6 la 80,7 ani. „În ultimii douăzeci de ani, creşterea treptată a speranţei de viaţă în UE a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la îmbătrânirea populaţiei UE – alături de nivelurile relativ scăzute de fertilitate care au persistat timp de decenii. Izbucnirea pandemiei de COVID-19, în 2020, va avea un impact de durată asupra modului în care trăim şi lucrăm împreună. Focarul a survenit într-un moment în care Europa trecea deja printr-o perioadă de schimbări demografice şi societale profunde”, scriu cercetătorii de la Eurostat.
Speranţa de viaţă la naştere este un indicator care arată numărul mediu de ani la care o persoană se poate aştepta să trăiască la naştere, dacă este supusă condiţiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieţii.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro