♦ România, prin producţia internă de petrol şi gaze şi prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 ♦ Ce folos însă când Azomureş, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendenţă energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Situaţia este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile şi iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-şi mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm şi ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie şi de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro şi Azomureş ve­nind rândul Chimcomplex să anunţe re­cent reducerea activităţii. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

„Statul ar trebui că plafoneze preţurile pen­tru o parte din producţia internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuşi, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracţie şi la preţul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piaţă.

Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producţie pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, preţul obţinut pe acelaşi baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, preţul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă faţă de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producţie de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câştigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producţiei de gaze. În ciuda acestor injecţii de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-şi proteja industria în faţa preţurilor la energie.

Revizie generală la Chimcomplex

Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajaţi.

Azomureş - Închidere pe termen nedefinit

Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajaţi a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

Alro Slatina - Poate în 2023

La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în căutarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.