Această categorie de persoane este preocupată de hrană şi de odihnă, iar temerile lor referitoare la nesiguranţa zilei de mâine se ȋmpletesc cu grija pentru o alimentaţie sănătoasă, un program cât mai bine structurat şi cu o atentă supraveghere a veniturilor lunare care asigură acoperirea acestor nevoi. Cauzele acestor probleme sunt programul încărcat de la locul de muncă şi veniturile scăzute din ţara noastră.

Aceasta este o primă concluzie a unui studiu studiu etnografic calitativ desfăşurat de Reveal Marketing Research folosind metoda focus-grupului, cu privire la investigarea nevoilor actuale ale românilor şi a intensităţii importanţei lor ȋn vieţile acestora. Studiul  scoate la iveală o inversare a piramidei lui Maslow ȋn rândul românilor atunci când ne raportăm la categoriile de vârstă, etapele emoţionale şi sociale, experienţele şi atitudinea oamenilor faţă de traiul de zi cu zi.

Ȋn trecut, vârsta era principalul factor care traducea trecerea de la o nevoie la alta, de jos ȋn sus, de la nevoile de bază la cele ce ţin de ȋmplinirea spirituală. Se observă că, ȋn zilele noastre, elementele cu cea mai mare influenţă ȋn stabilirea nevoilor sunt rolurile sociale ȋndeplinite de fiecare persoană ȋn parte, contextul ȋn care se află, şi nu ȋn cele din urmă fricile şi preocupările acestora.

Nevoia de securitate stârneşte frici categoriei maturilor cu vârsta cuprinsă între 45 si 60 de ani. Vorbim de o teamă cauzată de aspecte financiare (ratele şi datoriile acestora şi ale copiilor lor la bancă, de exemplu) dar şi de o frică provocată de grija pentru viitorul familiei lor.

La această vârstă, nesiguranţa apare şi când vorbim de păstrarea locului de muncă, siguranţa proprietăţii sau sănătate, acestea avându-şi rădăcinile în intrarea într-o nouă etapă a vieţii – toamna vieţii lor profesionale şi personale. Totodată, este vorba mai degrabă de o conştientizare a rolului lor de părinţi şi o dorinţă de a nu da greş pe plan profesional sau familial. Aceste frici se formează din cauza situaţiei economice dificile dar şi a unei pieţe a locurilor de muncă instabile.

Seniorii de peste 60 de ani sunt cei mai echilibraţi şi se aşează cel mai natural pe scara nevoilor lui Maslow. Chiar dacă nu au frici şi nevoi situate în vârful piramidei aşa cum ne-am aştepta, maturii au frici tot puternic emoţionale – teama de a se nu se realiza pe plan personal sau de a nu atinge recunoaşterea socială şi respectul altora sau de a nu-şi fi îndeplinit toate rolurile sociale avute în viaţa lor. O altă frică prezentă puternic în rândul persoanelor în vârstă este teama de singuratate.

Categoria tinerilor de până în 35 de ani este situată în vârful piramidei. Nevoia de autoimplinire este susţinută de frica acestora de a nu-şi atinge potenţialul propriu din cauza lipsei de oportunităţi din România. Tinerii nu mai sunt atenţi la nevoile de bază ce necesită rezolvare imediată, găsind un echilibru ȋntre viaţa socială, profesională, personală. Au, în schimb, o atitudine pesimistă, sceptică atunci când vine vorba de atingerea unui scop în viaţă. Acest comportament se datorează inegalităţii şi presiunii sociale, elemente ce-i afectează la nivel emoţional.

“Am ales să studiem fricile actuale ale românilor în raport cu nevoile lor cu scopul de a afla rădăcinile acestor temeri şi de a înţelege în ce măsură acestea sunt influenţate de situaţia economico-socială din ţara noastră. Fie că vorbim de nevoi emoţionale sau raţionale, sărăcia ne-a făcut să fim mai pesimişti, să vedem partea goală a paharului iar acest lucru afectează fiecare categorie de vârstă.

De exemplu, tinerii nu se mai bucură de activităţi şi idei interactive, preocupările lor fiind statice şi nematerializate. Frica puternică de a nu reuşi în viaţă îi impiedică să-şi facă planuri de viitor sau să se gândească la o carieră de succes sau la intemeierea unei familii. Aceştia încearcă să-şi amâne cât de mult posibil ieşirea din această perioadă deoarece presupune, în mare parte, asumarea responsabilităţilor”, a spus Marius Luican, General Manager Reveal Marketing Research.