România a devenit unul dintre cele mai verzi state europene cu preţul dezindustrializării agresive din ultimii 30 de ani. Austria, Polonia sau Ungaria au pus mai mult accent pe joburi decât pe aerul curat
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2020, emisiile de gaze cu efect de seră erau de 5,7 tone/capita în România, cu 47% mai reduse faţă de nivelul din 1990, de 10,8 tone per capita.
♦ România este unul dintre cel mai puţin poluante state la nivel european, cu 5,7 tone de emisii per capita în 2020, la fel ca Portugalia, doar Suedia şi Letonia sunt mai verzi faţă de piaţa locală.
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2020, emisiile de gaze cu efect de seră erau de 5,7 tone/capita în România, cu 47% mai reduse faţă de nivelul din 1990, de 10,8 tone per capita. Această rată de 47% care arată reducerea poluării din ultimii 30 de ani este printre cele mai mari la nivel european, demostrând procesul agresiv de dezindustrializare prin care a trecut România.
Lucrurile au stat foarte diferit în alte state. Spre exemplu, în Ungaria rata de reducere, în perioada analizată, a emisiilor de gaze cu efect de seră a fost de 29%, de la 9,2 tone per capita la nivelul anului 1990 până la 6,5 tone per capita în 2020. Polonia are una dintre cele mai mici rate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii 30 de ani, de numai 20% după cum arată datele Eurostat. Astfel, fiecare polonez a fost responsabil în 2020 pentru emiterea a 10 tone de gaze cu efect de seră faţă de cele 12,5 tone de gaze cu efect de seră din anii 1990.
Tot statisticile europene arată că Polonia a reuşit să termine anul 2020 cu o capacitate de producţie a energiei cu 29% mai mare faţă de cea din 2011.
Ce este interesant la cazul Poloniei este faptul că ţara şi-a păstrat aproape intactă capacitatea centralelor pe cărbune, care asigură 70% din producţia de energie, dar a adăugat la această capacitate proiecte din energie verde. În România, lucrurile au stat diferit. În acest moment, capacitatea centralelor pe cărbuni care mai funcţionează este de circa 2.500 MW, în 2012 acestea având o putere de peste 5.300 MW şi asi¬gurând 40% din producţia naţională de energie. Acest exit din cărbuni fără a pune nimic în loc a subminat statutul de exportator net de energie al României în ultimii trei ani.
Un alt exemplu este cel al Austriei care şi-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 18% în aceşti 30 de ani, nivelul din 2020 fiind de 8,4 tone per capita.
România este astfel un stat care duce media poluarăii în jos la nivel european, dar care nu are nimic de câştigat din acest lucru. De exemplu, piaţa locală îndeplineşte chiar şi acum ţinta asumată la nivel european privind reducerea emisiior de carbon până în 2030. Mai mult, România este una dintre puţinele state europene cu temele făcute la capitolul energie verde. Practic, dezindustrializarea brutală după anii 1990 a creat condiţiile pentru ca România să fie verde, chiar fără să îşi propună. Mai mulţi specialişti din piaţă au precizat că România trebuie să-şi exploateze acest statut, acela de a fi unul dintre cele mai puţin poluante state la nivel european, obiectivul fiind de a atrage local investiţii chiar în zona de producţie de energie verde, inclusiv pentru partea de componente. Dar acest lucru nu se întâmplă, România mergând mai departe cu închideri de termocentrale sau ţinându-şi industria închisă chiar dacă are interne resursele să o “hrănească.“
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro