Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi şi sunt ineficiente energetic, potrivit datelor oficiale citate de România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.

„Şcolile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăţi şi avem o nevoie uriaşă de investiţii în acest sector. Este esenţial să asigurăm în unităţile de învăţământ cele mai bune condiţii pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condiţiile din şcoli asupra performanţei de învăţare a elevilor şi chiar asupra sănătăţii acestora. Despre «sindromul şcolilor bolnave» nu se vorbeşte suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înţelege importanţa acestui subiect şi a face o prioritate naţională din renovarea clădirilor şcolare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate şi subfinanţate decât cele din oraşe. Şcolile eficiente energetic sunt şcoli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel naţional”, declară Radu Dudău, preşedinte EPG şi coordonator al programului România Eficientă.

La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea şi ineficienţa acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).

Ineficienţa energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic şi calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot şi iluminatul, aceştia sunt parametri care influenţează semnificativ performanţa, atenţia şi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile şcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii şi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameţeli, greaţă etc.).

În România, pe fondul deficitului de investiţii, unele şcoli se confruntă cu probleme grave precum igrasie şi mucegai, condiţii improprii ce au un impact direct asupra sănătăţii elevilor expuşi pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educaţiei, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 de şcoli nu aveau apă curentă.

Un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanţă energetică a clădirilor şcolare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, deci consumul de energie necesar pentru încălzire şi emisiile de carbon aferente. Aceste intervenţii trebuie combinate cu instalarea unor sisteme de încălzire eficiente şi a unor soluţii de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, măsură ce conduce totodată la îmbunătăţirea calităţii aerului interior. Sălile de clasă sunt spaţii mai aglomerate decât alte locuri de muncă, precum clădirile de birouri, de aceea o ventilaţie adecvată este esenţială, inclusiv pentru a împiedica răspândirea virusurilor.

Un alt pas prin care se obţine atât diminuarea necesarului de energie pentru răcire, cât şi un confort termic sporit în zilele cu temperaturi ridicate, este instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile. Pentru eficientizarea cheltuielilor cu electricitatea şi asigurarea unui iluminat de calitate, soluţia implementată la cele două şcoli şi recomandată ca model este instalarea unui sistem modern de iluminat cu LED-uri, ce au un consum redus de energie.