Vineri, Institutul Naţional de Statistică a publicat mai larg rezultatul economic al anului 2024 - creştere economică, PIB, cine a contribuit la creşterea economică. 

Din punct de vedere statistic, România a avut anul trecut, 2024, cel mai bun an economic din istorie. De asemenea, am putea spune că şi românii au ajuns la cel mai bun an financiar din istoria lor. 

- PIB-ul, care măsoară valoarea adăugată adusă în economie de companii, populaţie şi stat, a crescut la 1.766 de miliarde de lei, adică 355,3 miliarde de euro. În ultimii cinci ani PIB-ul a crescut cu 63% în lei şi cu 65% în euro. Ironic, creşterea PIB-ului de anul trecut (0,9%) a fost adusă de pariuri, concerte, meciuri de fotbal, teatre etc. Toate aceste lucruri nu sunt negative, ci chiar reprezintă un lucru pozitiv, pentru că arată că avem viaţă socială, că există bani în piaţă pentru entertainment.

- Salariul mediu net a crescut la 5.645 de lei, adică 1.135 de euro net. În ultimii cinci ani salariul mediu net a crescut cu 69% în lei şi cu 65% în euro.

- Depozitele în bănci ale populaţiei şi companiilor, atât în lei cât şi în valută, au crescut în ultimii cinci ani cu 56%, de la 367 de miliarde de lei la 574 de miliarde de lei. Strict, depozitele populaţiei în lei şi valută au crescut cu 52%, de la 222 miliarde de lei la 338 miliarde de lei.

- Activele celor peste nouă milioane de români din Pilonul II de Pensii au crescut la finalul anului trecut la 156,4 miliarde de lei. Cei mai mulţi români nu ştiu că 4,75% din salariul lor brut se duce automat lună de lună în Pilonul II de Pensii, iar atunci când vor ieşi la pensie s-ar putea să se trezească cu o sumă destul de bună. 

- Activele fondurilor mutuale, unde au banii 812.000 de investitori români, un nou maxim atins la finalul lui 2024, au ajuns la 27 de miliarde de lei. 

- Numărul românilor investitori la Bursa de la Bucureşti a urcat la finalul anului trecut la 226.000, de patru ori mai mulţi decât în urmă cu cinci ani. 

- Pe bursele internaţionale, pe platformele de crypto, cred că peste 30.000 de români au active (acţiuni, ETF-uri, opţiuni, obligaţiuni, cryptomonede) care depăşesc 5 miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

- Sumele investite de români persoane fizice în titluri de stat Fidelis şi Tezaur, în lei şi valută, au depăşit 45 de miliarde de lei. 

- Activele imobiliare ale familiilor din România sunt la cel mai ridicat nivel din istorie datorită creşterii preţurilor. Să nu uităm că 95% dintre români sunt proprietarii locuinţelor în care stau. 

- 2024 va fi al treilea an în care avem o creştere consecutivă a românilor care s-au întors în ţară, după ce ani de zile/decenii au muncit şi au locuit în afara României. Asta dacă vă întrebaţi, apropos, cine cumpără cu cash casele şi apartamentele din jurul vostru plătind preţurile în creştere. 

- Fondurile europene luate de la Bruxelles au depăşit 100 de miliarde de euro şi pe masă mai sunt încă 100 de miliarde de euro pentru următorul deceniu. 

- Nivelul de trai măsurat prin PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria noastră, fiind la 78% din media Uniunii Europene (faţă de 35% la începutul anilor 2000), depăşind Ungaria, Portugalia şi fiind aproape de Polonia. 

La polul opus, în ceea ce priveşte situaţia politică şi socială internă suntem cu tensiunea la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. 

De asemenea, cu situaţia geopolitică – războiul din Ucraina, ameninţarea noii administraţii americane cu ieşirea din NATO, reînarmarea Europei după opt decenii de pace – suntem într-o criză fără precedent. 

Deşi valul suveranist/populist/naţionalist nu este majoritar, percepţia generală şi imaginea publică arată că el a cuprins toată ţara şi face agenda României. 

După rezultatul surprinzător – apariţia lui Călin Georgescu - şi anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie, sistemul politic din România, sistemul social sunt puse pentru prima dată la încercare de la venirea minerilor în 1998/1999. 

Anularea alegerilor prezidenţiale- un eveniment fără precedent, demisia preşedintelui Iohannis, tot ce se întâmplă în acest moment – la ora la care scriu acest articol Centrul Vechi din Bucureşti este asediat de suporterii lui Călin Georgescu după ce BEC i-a respins candidatura pentru alegerile prezidenţiale din luna mai –, pune în discuţie sistemul politic din România. 

Ca să nu mai vorbim că în peisaj apar şi mercenarii lui Potra, care sunt chemaţi să iasă în stradă cu furci, topoare, arme ca să schimbe ordinea constituţională, să-l repună pe Călin Georgescu pe lista de vot etc. 

Într-o Românie în care toate sondajele arătau că românii sunt favorabili Uniunii Europene, NATO, sistemului de securitate euroatlantic, ceea ce se petrece acum pune la îndoială imaginea noastră atât internă, dar mai ales cea externă. 

Din decembrie încoace, odată cu apariţia în prim-plan a lui Călin Georgescu, a anulării alegerilor, România este în prim-planul presei internaţionale, chiar pe prima pagină. Ca să nu mai vorbim de cazul fraţilor Tate, care a ajuns să fie subiect de discuţie la Casa Albă. 

Într-o ţară care a reuşit să recupereze enorm în ultimele două decenii şi mai ales după intrarea în Uniunea Europeană, care este la cel mai bun an economic din istorie, la cel mai bun an financiar din istorie pentru cei mai mulţi dintre români, întrebarea este cum de-am ajuns aici?