Subiectul Schengen, care a reapărut în discuţie după refuzul Austriei şi Olandei privind aderarea României şi Bulgariei la cel mai mare spaţiu de liberă trecere din lume, este folosit în prezent în campaniile preelectorale din Europa.

Astfel, atât refuzul de aderare a celor două ţări care au ales să meargă împreună pe acest drum, cât şi susţinerea acestora, face parte din programa fiecărui om politic din ţara noastră şi din Uniunea Europeană. Un lucru este sigur, în contextul problemei migranţilor din vestul Europei şansele ca ţara noastră şi vecina de peste Dunăre să adere anul acesta la Schengen sunt aproape nule, cu toate intervenţiile făcute de premierul Marcel Ciolacu şi de alţi europarlamentari români printre care Rareş Bogdan, Eugen Tomac sau Robert Sighiartău.

Totuşi, acest subiect continuă să acapareze de multe ori atenţia publică, cu toate că până nu vor trece alegerile europarlamentare de anul viitor niciuna dintre cele două ţări care tot aşteaptă acest moment nu au vreo şansă de aderare în contextul în care Austria a anunţat clar că nu îşi va schimba decizia, chiar dacă problema de fond nu se referă implicit la ţara noastră ci la modul defectuos în care Schengen funcţionează în acest moment la nivel european.

România are susţinere pentru aderarea la Schengen, dar degeaba
Recent, Patrick Molinoz, Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, guvernanţă, afaceri externe şi instituţionale (CIVEX) a Comitetului European al Regiunilor, bate cu pumnul în masă pentru primirea României în spaţiul intracomunitar.

Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro