Peste 1,1 miliarde de lei a fost deficitul comercial al României în ceea ce priveşte comerţul extern de animale vii, alimente, cereale, zahăr sau băuturi, acest deficit adâncindu-se având în vedere ritmul mai redus de creştere al exporturilor decât cel al importurilor.

Producţia de cereale este singurul sector unde România excelează în ceea ce priveşte producţia şi exportul, livrările pe plan extern situându-se anul trecut la aproape 3 miliarde de euro, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Practic, cerealele păstrează balanţa comercială a României în sectorul agricol şi al producţiei de alimente departe de dezastru.

În 2021, diferenţa dintre exporturi şi importuri s-a adâncit până la 1,1 miliarde de euro, iar dacă excludem categoria cerealelor, deficitul ar depăşi 4 miliarde de euro. ZF a luat în calcul 20 de domenii pentru a putea avea o imagine a exportului românesc din agrobusiness, iar dintre acestea doar trei nu înregistrează deficit comercial şi anume sectorul creşterii animalelor, producţia de cereale şi grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale.

Sectorul cărnii înregistrează cel mai mare deficit, cu un minus de peste 730 de milioane de euro, iar situaţia vine în contextul în care pesta porcină a destabilizat şi mai mult domeniul creşterii porcilor, un domeniu care oricum suferea din cauza lipsei materiei prime. Mai puţin de jumătate din carnea de porc vine din producţia fermelor locale, iar pesta porcină, care, deşi are un ritm de creştere mult diminuat faţă de anii trecuţi, tot afectează sectorul. În plus, costurile au crescut, iar fermierii renunţă treptat şi la fermele de creştere a vacilor.

În zona creşterii păsărilor România stă mai bine, în sensul în care fermele locale acoperă mare parte din consum, însă chiar şi aici importurile sunt mai mari decât exporturile. Şi în ceea ce priveşte fructele, România importă mai mult decât importă, iar acest fapt este determinat şi de faptul că cei mai mulţi fermieri din domeniu nu au spaţii de depozitare adecvate.

România produce 4,5% din merele din UE, dar, cu toate acestea, de multe ori marile magazine moderne sunt inundate de mere poloneze, unde statul subvenţionează puternic pomicultura. În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie. Însă, România importă şi fructe exotice precum banane, mango şi kaki, ceea ce trage în jos puternic balanţa comercială.

În plus, România importă şi preparate din legume şi fructe. România importă de 100 de ori mai multe roşii decât exportă, iar fermierii aruncă în sezon roşiile din cauza supraproducţie şi din cauza lipsei de organizare a micilor ferme din România sau a reticenţei în a se reuni în cooperative.

Pe de altă parte, România exportă materii prime. Din cauza faptului că cerealele nu se transformă în România în produs finit, ci peste hotare, a dus la importuri de produse ale industriei de morărit de 131 de milioane de euro, comparativ cu exporturi de 26,7 milioane de euro. Pe de altă parte, exporturile de cereale se ridică la 3,6 miliarde de euro.

De asemenea, importăm lapte şi produse lactate. De altfel, deşi vedem în magazine tot mai multe branduri de lactate, la export România este prezentă în principal cu brandurile străine.

De exemplu, fabrica de iaurturi Danone este un hub regional, dar şi Lactalis are intenţia de a transforma România într-un hub de export, însă brandul românesc Zuzu nu are forţă aşa cum este President, brand al aceluiaşi grup.

De exemplu, Giampaolo Manzonetto, CEO al grupului Lactalis România, spunea anul trecut că President -cremă de brânză produsă la Sfântu Gheorghe a fost exportat în peste 30 de ţări.

În 2021, importurile de mere, pere şi gutui au fost de peste 80 mil. euro, de 200 de ori mai mari decât exporturile pentru aceeaşi categorie.